Abarth 500, ti amo!

în copilărie nu ai nevoie de motive să râzi. un Abarth 500 îţi redă în maximum 30 de secunde această stare priceless.

am doi prieteni cascadori, genul relaxat şi subţirel, pasionaţi de kickboxing, sărituri în cap de oriunde, inclusiv de pe cai şamd. i-am plimbat pe rând cu Abarth 500, varianta de 135 de cai.

primul s-a dat jos şi nu şi-a schimbat zâmbetul larg timp de vreo 20 de minute. al doilea a facut mişto de kestia asta dar a trebuit să îşi ceară scuze mai târziu, pentru că a ieşit din masină în aceeaşi stare.

adică o combinaţie între cea mai simplă formă de fericire, genul pe care îl experimentezi când te bucuri de nisip şi mare – şi ceva mai complex, ca şi cum ai trăi într-un remix cinematografic, alături de brigitte bardot, louis de funès şi orice alte repere care te trimit la senzaţia de vacanţă perpetuă, într-o lume frumoasă, inocentă, sub un soare cald şi bun. în plus, nimeni nu te ceartă dacă spargi un geam cu mingea.

varianta esseesse, de 160 de cai, are un sound răguşit, ca al maşinilor de curse din anii 60, ca o voce de dizeuză măcinata de băutura, undeva într-un background fellinian.

e adevărat că se simt cei 25 de cai suplimentari, dar bucuria nu se hrăneşte numai din asta. mai sunt detaliile de design retro, funcţionalitatea si simplitatea lor, greu de regăsit la un Mini, de exemplu, şi sentimentul că nişte tipi care se pricep la maşini au construit o jucărie cu care să se distreze şi altundeva decât în sufragerie sau în parc.

există maşini a căror frumuseţe de izolează de lume, ca un glob de cristal. Abarth 500 te ajută să redescoperi frumuseţea din jurul tău, pentru că te deschide, te face mai îngăduitor şi mai atent la lucrurile mici pe care de obicei le pierzi din viteză sau în nesfârşitele nemulţumiri despre care vorbesc toţi şoferii.

e ca atunci când savurezi ceva care îţi place, încerci să amâni cât poţi ultima linguriţă. sigur că am scârţâit o vreme pe Transfăgărăşan, dar a trebuit finalmente să accept îndemnul hedonistului din mine: las-o încet, deschide geamurile, opreşte muzica, ascultă vântul şi motorul, nu te grăbi, dilată clipa.

iar actul magic se petrece: importanţa destinaţiei sau a drumului îşi recapătă firesc locul secundar, singurul lucru care contează cu adevărat rămâne călătoria.

iar cu Abarth 500, călătoria e foarte indicat să dureze oricât. Grazie!

fiat_500_abarth_ss_esseesse

ce ar trebui să ştie un bărbat

în afară de kestiile pe care le citiţi în revistele pentru femei distruse de disperare si diete?

incep o listă cu observatiile mele, nu în ordinea alfabetică a importanţei,  şi vă invit să o completaţi şi voi, indiferent de sex:

să ştie să guste un vin,

să ştie să aleagă brânză,

să facă o femeie să râdă,

să gătească bine,

sa aiba camasi impecabile fara fier de calcat,

să ducă gunoiul de mai multe ori pe zi :))

sa nu mearga pe bicicleta ca si cum ar avea parkinson

sa aleagă o bijuterie

să înoate bine

să nu folosească diminutive excesiv

….

premiile la guns n roses

in urma deliberarilor aprinse si prelungite pana tarziu in noptile reci de toamna, juriul a decis:

premiul intai fara coronitza se atribuie domnului Alin Zainescu, pentru naturaletze

premiul doi se atribuie domnului cu chitara, pentru merite deosebite in photoshop si peroxid

premiul trei merge la domnisoara cristina, pentru bucle negre ca abanosul

iar cutia editie speciala a fost atribuita, prin tragere la sorti cu betze de chibrit, domnisoarei cristina, ca asa a vrut hazardul intamplator.

multumesc, Vodafone, buna seara, Bucuresti, buna seara, Romania!!!

ps: rog participantii sa-mi dea un mail cu adrese & stuff, pentru a li se expedia biletele