bine ca suntem noi destepti!

Niste cercetatori americani au descoperit ca oamenii inteligenti au mai frecvent probleme financiare.

Mai exista rezultate care arata ca multi dintre cei care au probleme cu greutatea nu sunt chiar asa de isteti precum colegii lor mai zvelti. Dar exista si o parte buna: toate categoriile cu probleme pot recupera la impresie artistica, pentru ca aceia care salveaza vieti sunt pozitionati mai bine in acest clasament.

La fel de interesant ar fi si un studiu asupra relatiei dintre modul de a cauta fericirea si inteligenta. Si aici cred ca am putea sa ne distram infinit mai bine decat in fata rezultatelor celuilalt studiu, poate si din cauza abundentei de solutii, retete, modele si cai spirituale catre un adevar pe care putini il cauta.

Aspiratiile sunt cel mai bun si cel mai intalnit prilej pentru lamentare, cea mai solida scuza pentru alienare si pentru nefericire. Desi vedem zilnic asta in jurul nostru, desi, cu mici diferente, ni se intampla tuturor acelasi lucru, bovarizarea merge victorioasa mai departe, vorbind despre vina totala a sistemului in contrast cu nedreptatea si suferintele unor inocenti ca noi.

Daca ar fi posibil, am putea trai linistiti din vanzarea de energie negativa. Dar asa, putem doar sa vedem cum lumea dispare in spatele unor planuri gata-facute, pe care si le asuma fara sa cracneasca. Ne pierdem viata incercand sa traim – mi se pare o formulare care deschide bine perspectiva asupra acestei neincetate competitii dintre inteligenta alegerilor si cea a dorintelor.

Unul dintre lucrurile pe care l-am invatat pe viu in vremea comunismului si pe care l-am priceput abia acum se prezinta in forma de intrebare: cat se poate intinde coarda cu oamenii? Raspunsul meu la capatul tuturor lucurilor pe care le-am trait pana acum este, cu mici exceptii, oricat.

Tine de inteligenta sa spui nu atunci cand nici tu, nici viata ta nu mai au vreo legatura cu tine si cu ceea ce-ti propuneai la capatul acestui efort?! Sau nu e cazul sa te lasi prada intimidarilor, sirenelor unei constiinte depasite de urgenta nivelului de trai?! Poate ca nu e bine sa convietuiesti cu ideile care seamana mult prea tare cu filme sau carti frumoase, cu vederi si legende despre paradisul terestru.

Ar fi teribil sa putem vedea lista universala a planurilor fiecaruia, ce-si dorea, cum isi dorea sa fie, ce credea ca asteapta la capatul acelui drum complicat, plin de provocari, numit cariera, evolutie, maturizare, dezvoltare personala sau boala numita leadership.

E ca o vraja coborata peste ochii tuturor celor care se incapataneaza sa convinga lumea intreaga ca asta si-au dorit, ca pentru asta au albit, pentru asta si-au pierdut gratia, ideile, bunatatea, prietenii, frumusetea.

Pentru un program idiot, pentru un birou idiot, o casa mobilata, niste vacante de plastic si tot restul avantajelor unui trai decent. Odata cu aceste delicii, se mai castiga si dreptul natural la nemultumire, si la participarea la aceasta lunga dezbatere cu tema: uite in ce hal ne-au adus nenorocitii astia.

Si cam asa se si incheie subiectul, pentru ca in aceasta privinta oricine are ceva de spus si cateva solutii geniale la nivel global, dezbaterea se incinge si, ca de obicei, totul se pierde in amanuntele vietii altora.

Din aceasta cauza, pana si lucrurile bune si firesti au inceput sa para usor suspecte, imbibate cum sunt de un mesaj militant care nu are nimic de-a face nici cu inteligenta si nici cu pacea sufleteasca.

Un fel de: ia uitati cum se executa programul de fericire, desteptilor! Si aici cred ca cercetatorii japonezi au sa ne faca sa ne lamurim daca femeile care isi doresc un pudel sunt cumva mai putin inteligente decat altele.

Mii de femei bogate din Japonia au fost inselate de un baiat destept care le-a vandut miei in loc de pudeli. Chiar daca pare un exemplu putin iesit din context, putem recupera fredonand in pauza de masa un celebru refren al oamenilor liberi: Un’ te duci tu, mielule? Un’ te duci tu, mielule? Merg in cusca, domnule!

28 aprilie 2007

8 comments

  1. oripilat din pont   •     Author

    Sub o lozinca precum munca te elibereaza (arbeit macht frei), au murit zeci de mii de oameni in lagare de concentrare si, totusi, daca as scrie-o aici, nu s-ar gasi nimeni sa se declare oripilat ori cel putin sa-i chestioneze incarcatura de adevar. Cum ne elibereaza? De ce ne elibereaza? Cum se face ca de cele mai multe ori tocmai sclavii munceau pentru folosul oamenilor liberi?

    Insa, daca as indrazni sa sustin ironic pozitia contrara printr-o butada precum: If you work your ass, you’ll idle your brains, se va gasi imediat cineva care sa isi exprime zgomotos dezaprobarea (vezi unul dintre comentariile din preambul). Imi vine sa spun ca munca are partizani fundamentalisti din instinct.

    Militez pentru o trandavie activa – asezonata din belsug cu tot soiul de activitati – in detrimentul unei munci monocorde, lipsita de varietate. Nu-mi aduc aminte acum cine zicea ca Iadul trebuie sa fie monoton, dar cu siguranta nu a fost apologetul muncii decerebrate.

  2. eu   •     Author

    singura chestie pe care o tin minte despre facultatea care am terminat-o acus doi ani este vorba unui profesor spusa in anul I la cursul inaugural. mai mult decat o vorba era o lamentatie de fapt pe care nu am inteles-o atunci bine… ne spunea ca el personal se simte ca o rama cu un Kg peste ea si ca noi ar fi mai bine sa ne tiram cat mai repede (cat mai putem…) din institutie pentru ca el poate garanta ca vom iesi profund nemultumiti de… toate situatiile. institutia in discutia era si este inca , facultatea de filosofie. ea ne va face nefericiti…. deci sa fie o legatura stransa intre inteligenta si nefericire? daca nu confundam nefericirea cu lipsurile materiale atunci poate putem conchide ca nefericirea merge mana in mana cu constiinta faptului ca… suntem destepti. adica nefericiti… cercul vicios odata deschis nu se mai inchide niciodata. asta cred ca a vrut sa ne spuna dom profesor. mai mult constiinta se poate insela, poate nu sunt inteligent si deci pot sa fiu fericit negandinduma la mine… dar ma gandesc prea mult deci sunt inteligent (?) si deci nefericit (?)… multe intrebari zero raspunsuri coerente… de asta am impresia ca inteligentii nu sunt fericiti pentru ca sunt vesnic in cautare… de adevar de raspuns. vrem mereu sa aflam ceva. evident nu suntem in stare. concluzia mea este ca de fapt toti suntem prosti pentru ca ne credem destepti… si nu suntem iar asta dooooare tare la Ego.

  3. Putrezitu   •     Author

    @oripilat din pont:

    munca te elibereaza, dar nu neaparat munca TA te elibereaza 🙂

  4. dan Voican   •     Author

    Pacat! Pacat ca pentru orice prostie pe care o facem trebuie sa ne gasim o scuza. Avem probleme financiare….hei macar suntem destepti.Lol. Suntem grasi… e o problema ereditara care ne predispune la asta. Cum ar fi sa aceptam ce suntem si eventual sa imbunatatim….zic. Pacat ca ne credem civilizati cand de fapt involuam. Nu vreau sa ma lamentez… dar ma uit si eu in jur. Ne stabilim idealuri false, copiate dupa niste mascarici care ne sunt serviti zilnic pe toate canalele. Ce frumos ar fi sa putem gandi pentru noi, ce frumos ar fi sa nu ne poata “civilizatia” spala la creier.

  5. pierpatrat   •     Author

    Deci nu am bani.
    Am avut, dar i-am cheltuit, si acum nu mai am deloc.
    Nu mai am nici lucrurile pe care i-am dat pe bani.
    Pe unele le-am mancat, pe altele le-am dat unor oameni care sunt prietenii mei si pe care acum ii detest, altele s-au stricat sau rupt, pe altele nu le mai găsesc; oare unde le-am pus ? parca au intrat in pamant; mi le-o fi furat fi-mea ?
    Acum nu mai am nici bani, nici lucruri.
    Si sunt nefericit si ma lamentez si reflectez la acest panseu din capul meu:
    Am probleme financiare. Si ma gandesc foarte mult la ele. Deci gandesc mult. Deci sunt inteligent. Deci sunt fericit ca macar sunt inteligent.
    Deci fericit.

  6. adra   •     Author

    exista un top mondial al fericirii, iar in el Romania e pe un loc total nefericit, adica pe la coada. (http://www.wall-street.ro/articol/Economie/17259/Romania-ocupa-locul-136-in-clasamentul-modial-al-fericirii.html)

    Primele zece state clasate in topul fericirii popoarelor sunt, in urmatoarea ordine, Danemarca, Elvetia, Austria, Islanda, Bahamas, Finlanda, Suedia, Bhutan, Brunei si Canada.

    Intrebare: credeti ca noi romanii care suntem atat de destepti dar nefericiti (din cauze de soarta) ne-am pastra la fel de destepti si nefericiti (din cauza de vocatie) si in una din tarile aflate pe primele locuri in topul asta ‘imbecil’ al fericirii?

  7. Cocori   •     Author

    Life is what happens while u’re making other plans!

  8. freudiana   •     Author

    cred ca razvan vorbea de limite, coordonate proprii, elaborarea planurilor personale, “daca ala poate , pot si eu”, rutina, copiere, urmarea orbeasca a modelelor etc. cand fiecare avem propriul ghid autentic pe care il ignoram.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *