O țuică pentru calul deltei

in Blog, 24.05.2011

Ce frumoşi sunt caii, hai să-i omorâm, că ne iese şi nouă de o bastârcă mică.

Demult încerc să refuz sentimentul că în România nu există soluţie pentru nimic. De data asta, sunt convins că trăim în the Land of No Choice. O ţară de samsari, care s-ar

vinde pe orice, apatici, înspăimântaţi de libertate şi, mai ales, de solidaritate.

Din toate informaţiile pe care le-am adunat despre acest început de pogrom pe bani, lucrurile stau cam aşa: nu suntem la prima execuţie, doar ca primele nu au devenit publice, probabil din întâmplare.

Teoretic Pădurea Letea şi patrimoniul său sunt ameninţate de o populaţie de cai supradimensionată.  Sigur că nimeni nu vorbeşte despre defrişările care merg înainte. Partea sensibilă ar fi formată din nişte stejari a căror coajă ar fi roasă de cai, deşi alături de ei pasc în zonă multe alte ierbivore, vaci, porci, oi, mistreţi.

Specialiştii susţin că zona nu poate oferi hrană pentru toate aceste bestii hămesite. În acelaşi timp, nu a fost comunicat public înainte de măcel vreun raport ştiinţific care să ateste aceste fapte abominabile ale cabalinelor.

Nici măcar o evidenţă precisă a cailor nu există, se vorbeşte fie de 4000, fie de 1000 de cai. Dar există deja un calcul precis care spune că zona ar putea suporta fie 100, fie 1000 de cai. Iată o dovadă de echidistanţă pur ştiinţifică. Iniţial, această deportare către abator a fost justificată de anemia infecţioasă, care există în zonă.

Din cei aproximativ 50 de cai executaţi, printre care şi mânji, 19 au fost depistaţi cu această boală. Asta înseamnă că timp de un an toţi caii din zona ar trebui izolaţi şi examinaţi. Iar cei infestaţi trebuie sacrificaţi, conform legislaţiei europene, lucru deja întâmplat în nordul Moldovei.

Analizele nu au venit, dar caii au fost îmbarcaţi, după ce au fost maltrataţi şi amestecaţi astfel încât să se poată mutila în linişte. În lipsa analizelor au apărut proprietarii. Legal, oricine e proprietarul unui cal din Deltă dacă are doi martori. Aşadar, s-a rezolvat iute. În satul C A Rosetti locuiesc vreo 1500 de suflete, deci cel mult 300 de proprietari de cai. Aşadar, am avea de a face în medie cu maxim 400 de cai cu proprietar, în general mort de beat.

Sigur, nu trebuie să uităm că şi comerţul cu carne de cal e unul ca oricare altul în lume. Dar să te apuci, sanki, peste noapte, să echilibrezi cu o barbarie stupefiantă un ecosistem de care chiar îngrijitorii lui îşi bat joc e inacceptabil.

Dacă şpaga ar fi distribuită egal în România, toată lumea ar fi mulţumită. Aşa, încă apar neînţelegeri. Sărăcia şi abrutizarea sunt, în ciuda aparenţelor, o vacă bună de muls, care poate fi şi mai gustoasă dacă se pompează în ea la mişto nişte fonduri europene pentru studierea problemei.

Un prefect face declaraţii pentru care ar trebui să i se cheme o salvare, poliţia constată legalitatea abuzului, hai că e mişto. Între timp, nimeni nu se gândeşte că ar putea exista o soluţie. Există cai sălbatici în Camargue, poate că am putea suna la informaţii acolo, mai ales că sunt protejaţi şi adeseori comparaţi cu cei de la Letea.

Sigur, ai noşti sunt sălbăticiţi, dar ce, noi ne dorim să vină vreun turist neînsetat de sânge? Îi omorâm ce îi omorâm, îşi ia toată lumea bănuţii, cam un dolar pentru kilogramul în viu, şi mai vedem.

Dar cel mai trist, în afară de autorităţile jalnice, mi se pare reacţia generală a poporului, similară cu cea în faţa demolării oricăror legături cu trecutul şi demnitatea umană.

Sper să ardă creştineşte cu toţii în iad, conform planului. Dar le mulţumesc acelora care s-au alăturat sau care se vor alătura acestei cauze. Mai mor şi javrele, când vor caii.

Lasă un comentariu

  1. Dragos B
    24 May 2011 la 24.05.2011 09:45

    Chapeau!

  2. dan
    24 May 2011 la 24.05.2011 11:25

    “În satul C A Rosetti locuiesc vreo 1500 de suflete, deci cel mult 300 de proprietari de cai.”

    Gresit.
    1. Nu zice nicaieri ca un cetatean poate sa aiba un singur cal.
    2. Nu zice nicaieri ca nu poti fi si proprietar de cal si martor la calul altuia. In consecinta, satenii de acolo pot fi proprietari pe toti caii din lume daca isi pun mintea…

  3. razvan
    24 May 2011 la 24.05.2011 12:04

    A la votre 😉

  4. razvan
    24 May 2011 la 24.05.2011 12:05

    Sa ne dea toti caii inapoi, ca e ai nostri!

  5. Gerhald
    24 May 2011 la 24.05.2011 12:46

    Toate campaniile pe tema cailor de la Letea ar trebui continuate pana cand legea se va schimba – sa fie clara si fara interpretari, respectiv cand cineva va ajunge dupa gratii.

  6. ana
    24 May 2011 la 24.05.2011 12:49

    o singura obiectie: http://dexonline.ro/definitie/erbivor

  7. loredanaP
    24 May 2011 la 24.05.2011 13:07

    Foarte bun articolul, felicitari! Chiar ma intrebam pe unde in lume mai sunt cai salbatici, poate ii ‘mutam’ acolo, daca Romania nu ii vrea…

  8. Ruxandra
    24 May 2011 la 24.05.2011 16:34

    Inteleg ca acum caii se afla in custodia Vier Pfoten. Pana la urma au executat o parte dintre ei?

    http://www.vier-pfoten.ro/website/output.php?id=1246&idcontent=3139&language=2

    “..caii din Letea sunt in viata si se pot bucura de reintoarcerea in salbaticie in cel mai scurt timp.”

    Ma rog, lasand la o parte ‘reactia generala a poporului’, autoritatile si ignoranta, pe site-ul ONG-ului se face apel la donatii pentru salvarea cailor din Letea http://www.vier-pfoten.ro/website/output.php?id=1001&language=2

  9. scoobydulap
    25 May 2011 la 25.05.2011 06:54

    “Dacă șpaga ar fi distribuită egal în România, toată lumea ar fi mulțumită.”

    Cred ca adevărul acesta este mai trist ca vânătoarea de animale fără apărare.

  10. Richard
    25 May 2011 la 25.05.2011 09:23

    Bun, bun, se pare ca postarea mea de pe feisbuc ti-a atras atentia…desi aici nu ai scris decit un eseu, nu un articol jurnalistic care respecta regulile.

  11. otto
    25 May 2011 la 25.05.2011 16:08

    …niste magari

  12. 0gar
    26 May 2011 la 26.05.2011 08:04

    Ruxandra, uite chiar acuma ma duc sa scot bani de pe card si sa-i donez ca sa salvez caii salbatici din Delta Dunarii. Toate O.N.G.-urile din Romania strang bani de la populatie cu unicul scop de a se intretine, de a-si plati salariile angajatilor, de a-si plati chiria la sediul ultracentral si combustibilul pentru masinile aduse din import la care beneficiaza de scutire de la plata taxei de poluare pe care noi ceilalti cetateni mai fraieri o platim in continuare cu toate ca Uniunea Europeana a decis ca este o taxa ilegala (“Curat ilegala polgarok, meg platiti-o” vorba ministrului Mediului si Padurilor domnul Laszlo Borbely). De cand sunt caii o specie pe cale de disparitie? Si de cand sunt cai salbatici in Romania? Au existat poate mai demult, acum zeci de mii de ani cand oamenii de la Hamangia traiau in bordeie fara termosistem si confectionau niste vase din lut ars, pe care nu le cumpara nimeni. Din cand in cand prindeau cate o dropie sa-si faca o ciorba. Caii fugeau prea repede, nu puteau sa-i prinda. Chiar daca prindeau unul din greseala trebuia sa-i dea drumul pentru ca nu se inventase roata si deci n-aveau nevoie de locuri de parcare. Caii salbatici nu sunt specifici zonei Deltei Dunarii. Cei care galopeaza pe-acolo sunt niste cai abandonati de catre proprietarii ce nu mai primeau subventii pentru cabaline. Sa le returnezi astazi acesti cai – fostilor proprietari, este o greseala. In cel mai bun caz o sa-i bata. Autoritatile aveau mai demult planuri sa scape de cai, dar nu stiau cum sa faca chestia asta: le trebuiau grajduri si ingradiri ale unor suprafete, era prea complicat pentru ei, au decis brusc ca animalele sunt bolnave si deci trebuie eutanasiate. Chiar toate sunt bolnave? Din imaginile filmate caii alergau destul de repede, de-abia i-au prins. Doar dupa ce i-au capturat s-au imbolnavit subit (exact ca membrii lumii interlope care dupa ce cad in detentie sunt depistati cu grave probleme de sanatate, pe aceia de ce nu-i eutanasiaza nimeni?). Frumos gestul venit din partea celor care vor sa salveze caii salbaticiti, dar trebuie sa priceapa ca animalele domestice n-au ce cauta in rezervatia Deltei Dunarii, trebuie stramutate de acolo, asa cum le zicea si soacra lui Moromete celor doi nepoti, Achim si Paraschiv, sa ia la targ caii lu’ tac’so, sa ii vanda si apoi sa deturneza fondurile:
    ” – Loati ba caii, ca e caii vostri!”

  13. Calu'
    2 June 2011 la 02.06.2011 00:24

    Corect si la obiect. Domnul Razvan, cu unoru-i caracteristic, a cam festelit-o cu articolul acesta. De la “Demult’ in loc de ‘De mult’ si pana la o lipsa totala de informare pe marginea subiectului, haios dar ‘cam pe langa’. Multumim dl. Ogar pentru clarificarile utile tuturor celor cu suflet de vioara care au mai inghitit o stire in lipsa de stiri.

  14. valeria
    4 June 2011 la 04.06.2011 06:37

    stefan banulescu si iarna barbatilor

  15. cristi
    9 June 2011 la 09.06.2011 09:17

    pentru Ogar:

    Sunt un cal salbatic din Delta Dunarii. Unde sa iti trimit contul? Si repede ca mai am si alte obligatii.

  16. iulia
    21 October 2011 la 21.10.2011 12:52

    Tot ce se poate, dar contraargument:
    http://diacritica.wordpress.com/2011/05/21/oamenii-de-la-letea/

  17. razvan
    22 October 2011 la 22.10.2011 00:53

    asta nu e contraargument, e diversiune logica. sigur, acesti oameni necajiti si salvabili pot sa vanda toti caii aia la abator, de ciuda ca n-au dentist. si dupa aia ce o sa se intample, pardon? o sa se lase doctorita de baut?

  18. diacritica
    22 October 2011 la 22.10.2011 07:23

    Articolul ăla nu e contraargument şi nici diversiune logică în chestiunea cailor de la Letea, pentru simplul motiv că articolul ăla NU vorbeşte despre chestiunea cailor de la Letea. Majoritatea au citit articolul drept o luare de poziţie în chestiunea respectivă, căci toată lumea avea păreri, aşa cum toată lumea are acum păreri despre Huidu. Ideea că unu’ s-ar da deoparte din dezbatere nu există. Sau, mă rog, cum să te dai deoparte?! Vasăzicăcă ţii cu omorâtorii de animale. Sau de oameni.

    M-a sastisit în perioada aia hoarda de susţinători de canapea&FB&Twitter ai cauzei cu pricina, iar articolul pune în discuţie nu cauza, ci pe susţinătorii respectivi, degrabă aruncători cu pietre în oameni (şi anume în amărâţii de la Letea, nu în autorităţi), întru apărarea animalelor. Pare rău că n-am explicat mai pe-ndelete, da’ ideea era: nu poţi să-i judeci pe oamenii ăia – care trăiesc într-o lume de secol 19, ca bunicu’, care şi el socotea că are drept de viaţă şi de moarte asupra animalelor lui – cu criterii de secol 21.

    Salvează caii dacă poţi, da’ când îţi vine să-i judeci pe oamenii ăia gândeşte-te de două ori. Atâta tot.

    (Răzvan: pentru un om cât de cât destupat la minte e evident că omorârea/vânzarea cailor nu e o soluţie nici măcar pe termen mediu, darămite lung; însă pentru oamenii ăia e o soluţie – pe termen scurt, că ei aşa trăiesc, de azi pe mâine, şi mai mult de-atât nu pot să vadă, că n-au văzut niciodată. Iar problema cailor de la Letea o să persiste – pe-nfundate, ca să nu mai facă scandal – fix cât o să persiste şi problemele oamenilor de la Letea. Iar pentru problemele oamenilor de la Letea nu-i poţi face vinovaţi pe oamenii de la Letea, oricât de tentant – pentru că uşor – ar fi.)

← Inchide