azi e ziua internationala a hamacului.
si sunt incantat ca fara a folosi un hamac, in timp ce un prieten imi spunea ca are un frate geaman vitreg, m-a vizitat conceptul care cred ca poate fi nascut numai de o leganare in hamac:
fratele siamez vitreg
Lasă un comentariu
22 July 2008 la 22.07.2008 17:42
Traiasca si infloreasca ziua hamacului, nascatorul de siamezi vitregi 😀
22 July 2008 la 22.07.2008 20:29
touchée…
(sigur fara nici o aluzie la blogul meu).
vraiment merci!la tristesse s’en va maintenant que j’ai decoucvert en toi mon beaux frère jumeau:-)
24 July 2008 la 24.07.2008 13:34
doresc sa anunt azi, 24 iulie, ca am fost aseara la metallica si sunt un om mai bun. ca sa ma integrez in subiect, azi, si maine, si vreo 2 luni de-acu incolo TOTI SUNTETI FRATII MEI SIAMEZI VITREGI!
P.S. ulrich rulz!
24 July 2008 la 24.07.2008 21:03
ce să-ţi povestesc, bine că e el deştept! hai, că m-am şi enervat deja.
25 July 2008 la 25.07.2008 10:32
fratioare siamez, nu te enerva ca nu merit – sunt un om obisnuit, parerile mele n-au greutate, n-am sait pe ueb si nici nu cred ca influentez marea comunitate blog. zic si eu ca sunt un om mai bun, ca nu se-ntampla destul de des ca sa nu mai conteze. gata, nu mai zic nimic de concert, iertare ca am poluat inutil spatiul lui razvan.
25 July 2008 la 25.07.2008 14:47
samara, don tori.
eu zic ca se referea la ulrich, saracu, care cred ca e propriul sau frate geaman siamez vitreg din flori
25 July 2008 la 25.07.2008 15:00
doar ca nu e negru.
25 July 2008 la 25.07.2008 18:56
dacă io eram frăţioru’ siamez, cer scuze de confuziunea creată, asta fiindcă nu ştiu a mă exprima corect. era hamacu’, dom’le, hamacu’ şi toţi fraţii dumisale, plus ziua dânsului.
da’ n-o mai lua aşa personal, că ulrich e băiat bun la beţele alea.
26 July 2008 la 26.07.2008 03:13
Ca veni vb de hamac…mi-am luat vineri, in pauza de masa, hamac, dupa ce mi-am anuntat demisia, zisei ca pot sa ma hatai savurand lectura unei carti la ceas de noapte sau cu prietenul DELL in brate sa savurez noutatile din eterna si fascinanta mea tara pe care o iubesc! In acest mod un vis mai vechi deveni realitate-sa am hamac in casa mea!
Fuse mai grea instalarea ca-ti trebuie doi pereti puternici si om care sa-l fizeze si sa fie disponibil cand vrei tu -trebuie spus manopera instalrii, fuse jumate din cat hamacu’ 🙂 asa fuse aici in UK…dar face toti banii!
Am cetit articolul din EVZ pe care-l redau mai jos, probabil era so fresh ca m-am ars savurandu-l si am purces a lua o bere rece din frigider pentru a-mi racori creierii…
Ma bucur ca-ti place Ionesco si ca-l percepi in toata profunzimea lui…
E doua dimineata aici la mine…am petrecut 3 ore in hamac, acu’ sunt gata sa merg sa dorm…in cateva ore va incepe o noua zi de munca…
Somn usor…
“SENATUL EVZ: Prietenii mei, rinocerii
Răzvan Exarhu
Sâmbătă, 26 Iulie 2008
Răzvan Exarhu: “Într-un parc de distracţii de lângă Milano, lumea s-a putut destinde câteva zile în schimbul unei fise, urmărind simularea unei execuţii pe scaunul electric”.
Un manechin, un scaun, minunile tehnicii, amintiri de neuitat. După o serie de proteste, idioţenia a fost întreruptă, scaunul a fost acoperit cu o pânză şi gata, înapoi la căluşei şi maşinuţe, că execuţia s-a amânat temporar. Lasă, că poate venim mâine, puiule, să-l vedem pe nenea cum se bâţâie pe scaun, hai să îţi ia mami o îngheţată, nu, nu putem să-l electrocutăm pe Blacky. Vizitatorii nu erau criminali în serie, erau doar nişte oameni curioşi, în căutare de emoţii mai intense. Ignoranţa creează mereu forme surprinzătoare de monstruozitate, dar şi posibilităţi infinite de alterare a lumii noastre. Şi multe forme de ignoranţă gravă devin foarte uşor repere ale admiraţiei unui public care ar băga fisa în orice, numai să se întâmple ceva. Poate să nu pară la fel de grav, şi poate că nimic nu e de fapt atât de grav, dacă nu te interesează, dar e de urmărit relaţia dintre numărul de spectatori şi cantitatea de ridicol sau prostie pe care o produce cel pe care îl urmăresc.
Unul dintre cei mai vizitaţi bloggeri americani a publicat de curând câteva rânduri despre puterea magică a internetului de a scoate la iveală ignoranţa. Omul admite că până de curând credea că romii despre care ştia că mai sunt numiţi şi gipsy sunt o grupare religioasă sau culturală şi nu o minoritate etnică. Să spunem că e plin în lume de oameni care cred că triunghiul are patru laturi şi care pot descoperi cu plăcere că lucrurile nu stau chiar aşa. În acest mod, toate scenariile apocaliptice imaginate de clasicii SF apar ca nişte jocuri logice în care dezastrul se declanşează atunci când în lume oamenii încep să nu-şi mai transmită cunoaşterea, ci ignoranţa. Am citit pe un blog românesc o însemnare despre ce simţi când citeşti o carte, ce senzaţie interesantă, ce acţiune, ce personaje, iar autorul chiar dădea de înţeles că o să continue să citească şi alte cărţi. Până aici, e totul foarte personal, nimic de blamat, e un exerciţiu de sinceritate în public. Partea tragicomică apare în comentariile unor zombies, care se simt încurajaţi să se exprime timid despre actul lecturii, că e într-adevăr foarte interesant, e chiar relaxant şi că uneori acţiunea te prinde, poţi să şi afli multe lucruri noi. E uşor de aici să compui un scenariu în care oamenii care trăiesc între roboţi comentează postul unui blogger care a făcut dragoste cu o fiinţă umană. Aşa că ignoranţa uneşte mult mai eficient lumea noastră, ăsta nu ştie exact ce nu ştiu nici eu, deci putem comunica. Totul e nou, totul e de descoperit. Ce drăguţ e să te tot uiţi la ştiri cu străini care vin la voluntariat pe aici şi ajung la spital din cauza toxiinfecţiei alimentare.
Totul li se întâmplă numai celor cărora li se întâmplă. Nu e nimic îngrijorător în faptul că lucrurile se repetă. Stăm liniştiţi la coadă la îngheţată când apare cineva care a găsit un ciob mare de sticlă în îngheţată. Ce facem? Râdem, facem mişto, e clar că cel care încearcă să-i prevină pe rinocerii aşezaţi cuminţi la rând e un tâmpit, pentru că şi puricii pot fi dresaţi. Eugen Ionescu, cel care a văzut „Rinocerii“ înaintea tuturor, ştie mai bine: „Se poate face un circ cu purici. Puricii trebuie dresaţi, primul lucru care trebuie făcut este să se obţină ca puricii să nu mai sară. Se pun puricii sub un pahar. Puricii încearcă să sară, se lovesc de sticlă, cad la loc. Dintr-un anumit moment, ei nu mai sar. Paharul poate fi ridicat. Şi iată-i pe purici avansând încet, prostiţi; ei pot fi împinşi cu degetul, se poate sufla peste ei, nu mai sar“. “
29 July 2008 la 29.07.2008 12:05
pt un acces mai direct la articolul lui razvan din evz:
http://razvan.exarhu.ro/traiasca-ziua-internationala-a-hamacului/#comment-5232
29 July 2008 la 29.07.2008 21:23
🙂
29 July 2008 la 29.07.2008 21:27
Am zambit pentru “mai direct” cand e direct e direct…e corect?!
Ganduri alese…de prin tari apusene…soare la mare…cer senin la munte…spor la succese pentru cei inrobiti pe al muncii ogor 😉
29 July 2008 la 29.07.2008 22:38
Mi se pare bizar unde l-ai “filled in”….
30 July 2008 la 30.07.2008 19:04
daca hamacul e din funie de canepa, nu ma mai mira nimic.
🙂
31 July 2008 la 31.07.2008 16:09
daca tot e vorba de ziua hamacului si de frati siamezi, propun hamacul cu trei fetze….
14 August 2008 la 14.08.2008 10:12
Pentru conformitate: exista frati gemeni vitregi!!! In situatia cand femeia are doua ovule simultan si ele sunt fecundate de catre spermatozoizii a doi barbati diferiti (parteneri multipli, sex in grup etc). Si pentru amuzamentul vostru, s-a inregistrat o nastere de gemeni unul alb si unul negru (tati diferiti). Mai cititi fratilor! De ce unii gemeni sunt identici iar altii difera foarte mult? Si ca sa imping mai departe, s-au inregistrat un caz in care femeia avea gemeni, pe care i-a nascut la date diferite! Va imaginati cat de norocos a fost al doilea de nu a murit la nasterea primului!