La question

La question qui se pose pour les humains n’est pas de savoir combien d’entre eux survivront dans le système mais quel sera le genre d’existence de ceux qui survivront.

Frank Herbert   Le messie de Dune

O boare de sifilis

Să nu ai un dosar de urmărire penală azi, e aproape ca şi cum nu ai fi avut sifilis la 1500.

Înţeleptul Erasmus din Rotterdam, în 1519, scria că orice nobil care nu făcuse încă rost de un sifilis era considerat ignobilis et rusticans (ţărănoi şi ignorant), după cum se arată într-o carte excelentă – Bolile şi Istoria (Cartwright&Biddiss, ed. ALL).

De la o vreme încoace, pare că mai toată lumea care contează în diverse registre ale puterii şi influenţei trebuie sa-şi justifice pedigree-ul prin această tehnică aparent neplăcută.

Dacă eşti important, dacă eşti o persoană, cum se zice, trebuie să fii urmărit penal, măcar un pic. Probabil că unii nici nu vorbesc cu tine dacă Continue reading…

Colecţia de strigăte

Sunt sunete, mirosuri, culori şi forme care pitesc undeva la umbră genomul unei umanităţi înghiţite de o tihnă uriaşă.

Totul se petrece printre case vechi tuflite de arşiţă, pe străzi cu caldarâm şi trotuare aruncate în aer de rădăcinile copacilor, la adăpostul unei vegetaţii exuberante şi bătrâne, în care se rătăcesc mirosurile unei veri fără început.

Aici paşii sonori ai trecătorilor ezită, încolăciţi în nostalgia dulceţurilor, în chemarea corpolentă a ardeilor umpluţi, în parfumul insuportabil de senzual al strugurilor, în răcoarea care clatină încet aripile capotului unei gospodine în aşteptare.

Aici timpul trece, grăsuţ, pătat de grăsime şi

Continue reading…

de ce spun copiii opa?

de vreo lună şi ceva aud tot mai mulţi copii de până în cinci ani, care exclamă foarte firesc: opa!

de exemplu – vine răzvan la noi. opaaa!

ieri pe stradă, o fetiţă de trei ani în dialog cu bunică-sa: hai să traversăm strada copii. opaaa!

se întâmplă ceva special în laboratoarele NASA?

Viaţa e o magazie?

Cum e mai bine să fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? Sau şi mari şi multe şi scumpe, dacă se poate. Şi viu colorate? Nu vi se întâmplă să vă uitaţi în jur în ultima vreme şi să simţiţi o atmosferă de bazar părăsit?

Când umblaţi prin magazine, prin hypermarketuri nu vă loveşte o revelaţie că sunt fie prea multe

Continue reading…

peste, peste, hai la pepeni

de vreo cateva zile la mine in cartier au aparut alte strigate.

in afara de haine vechi, fiare vechi, ia-l pe tac-tu de urechi, avem new entries.

peste, peste, hai la peste!

acum ruleaza pepenii si ma intreb daca nu cumva tot ei erau si pestii, ca nu sunt sigur de strigat.

pe genul, pestele s-a terminat dar poate doriti un pepene.

E normal să râzi singur

Există nişte obiecte care te fac să râzi chiar dacă nu-ţi spun glume. Ele fac lumea suportabilă, adorabilă, scuzabilă.

Pentru ele ne irosim viaţa prin magazine, pe net, răsfoind reviste, cerând sfaturi şi reduceri. Una din reţetele sigure de a deveni foarte cuceritor este să ai cu tine atunci când ieşi în lume un animal mic, chiar şi un copil.

Mic înseamna sexy & beautiful, cu câteva excepţii, fireşte. :))

Şi băieţii şi fetele se reped să răsfeţe sau să protejeze micuţa creatură. Un pui de câine face în termeni de sex-appeal cât şase luni pierdute la sală. Un porcuşor de Guineea poate

Continue reading…

Cretinilor din lumea intreagă

IMG_20150315_232537

Sunt zile când cretinismul se arată tot atât de revoltător precum terorismul, tot atât de ucigător precum fumatul.

Dacă s-ar număra marii inamici ai civilizaţiei umane, după nazism şi comunism, ar trebui să figureze cretinismul, deşi, judecând după răspândire, poate că ar trebui să stea înaintea acestor două forme de oroare.

Aşa cum sunt unii angajaţi în tot felul de isme, zilnic luăm contact cu miliarde de oameni care au aderat la cea mai mare organizaţie secretă la vedere de pe pământ, cea mai puternică sectă, cea mai distrugătoare religie, chestia sopra tutti chestiile: Cretinismul. Continue reading…

Avem gunoi, avem mâncare!

Tomberonul e o farfurie mai mare. Aşa a zis o englezoaică încântată că a mâncat la un restaurant care colectează şi găteşte din alimentele aruncate la gunoi. Am văzut la ştiri kestia asta.

În plus, am aflat că zilnic britanicii aruncă la gunoi 5,1 milioane de cartofi, 4,4 milioane de mere, 1,6 milioane de

Continue reading…

a paradox

A paradox is not a conflict within reality-
It is a conflict between reality and your feeling of what reality should be like.
” — Richard Feynman

les gitanes et moi

a bout de souffle, al lui godard, este unul din motivele pentru care m-am sufocat si am ametit fumand in disperare cubaneze fara filtru si orice tigareta care era ceva mai groasa decat cele obisnuite. cand prindeam gitanes, adulmecam pana la extaz parfumul brutal al tutunului negru si exersam posturile irezistibile de fumator preluate de la belmondo. eram on the top of the world, pronuntat cu accent francais. style is sometimes so unhealthy, cum ar spune un european precaut.

les gitanes et moi

a bout de souffle, al lui godard, este unul din motivele pentru care m-am sufocat si am ametit fumand in disperare cubaneze fara filtru si orice tigareta care era ceva mai groasa decat cele obisnuite. cand prindeam gitanes, adulmecam pana la extaz parfumul brutal al tutunului negru si exersam posturile irezistibile de fumator preluate de la belmondo. eram on the top of the world, pronuntat cu accent francais. style is sometimes so unhealthy, cum ar spune un european precaut.

motorhead

anul trecut cea mai buna trupa de la bestfest a fost unkle.

anul asta a fost motorhead.

we are motorhead and we are playing rock’n roll.

asa cum unele masini sunt facute sa le apesi pedala de acceleratie chiar daca nu te grabesti, tipii astia, care canta de 25 de ani impreuna, produc acea muzica pe care e cel mai bine s-o asculti cu toracele vibrand si timpanele stand sa explodeze.

sigur ca e important si reconfortant sa vezi zidul de marshall din spatele lor, sigur ca te ia banuiala ca si-au pus distors si pe microfonul de la telefon. intelegi ca ai in fata un stil de viata, o dovada ca a existat o vreme in care muzica era facuta de barbati fără simţ de conservare, nu de smart guys care beau bere light.

de nepretuit ramane insa acest amestec pe care putine trupe mai stiu sa-l faca: un flux muzical care te face sa urli, sa sari si sa te infiori in acelasi timp.

dupa asta, te cam pocneste rasul sa-l auzi pe moby. e ca si cum ai manca gem de prune dupa miel la protap.

am scris pe twitter la finalul concertului ca motorhead au cantat ca niste animale. iar animalele sunt mai bune decat oamenii.

e corect.

long live lemmy.