Cartofii Perfecțiunea

Perfecțiunea e bună, cât de cât. Trebuie doar să te ții de ea. În fond, se ține omul chiar și de barele din tramvaie și trolee, ce mai contează un compromis în plus?!

Vă trebuie niște aromate: cimbru, usturoi și ceapă verde, pătrunjel, rozmarin, dacă e, lăsate întregi. Aduceți aproape de bolborosire ulei de măsline, untură de rață și niște ghee, puse împreună. Aici puteți improviza și încerca multe combinații. Aruncați ierburile, sare și niște boabe de piper in olicică și încercați să mențineți totul pe la 90 de grade Celsius, cam cât își schimbă toate culoarea verde, 5 -7 min.

Ideea e că nu trebuie să se ardă. Puteți și să le lăsați în vasul acoperit, după ce ați oprit focul, o vreme, să se răcească si să continue transferul de arome. Pe scurt, Nu le prăjiți! Strecurați și puneți grăsimea lichidă într-un bol. Dacă e prea multă față de cantitatea de cartofi, o puteți păstra la frigider intr-un borcan și o folosiți la ochiuri si omlete, de exemplu. Pe verdețuri puteți să le lăsați în hârtie absorbantă un pic, apoi le tocați fin.

Încălziți cuptorul la 220 – 230 de grade Celsius. Pregătiți o tavă tapetată cu hârtie de copt. Ce să spun, mare kestie!

Aduceți la fiert 2 litri de apă, în care puneți 2 linguri de sare, o frunză de dafin și 2 kg de cartofi, tăiați în felii de dimensiuni cât mai apropiate, mai pe stilul wedges, așea.

Lăsați internetul si prostiile, adică nu vă lăsați distrași, beți lângă oală, dacă e, pentru că nu trebuie să ajungă pireu – cum se spune pe la noi. E suficient să îi pătrundeți fără efort cu lama unui cuțit. Apoi îi scurgeți, îi lăsați un pic în strecurătoare, îi puneți într-un vas încăpător, turnați grăsimea infuzată și amestecați fără să îi bruscați. Cel mai bine faceți asta agitând bolul. Sau îi puneți într-o cutie alimentară și shake, baby! Mai potriviți gustul cu sare și piper proaspăt. Importantă e pelicula care îi invăluie, adică pasta fină de cartof zdrobit, care se formează prin amestecare. Ea e viitoarea voastră signature-crusta.

Îi puneți in tavă, fără să se atingă între ei. Îi lăsați 20 de minute, sau cât se colorează pe o parte, îi intoarceți și îi mai lăsați cam tot atât, doar că va trebui să îi agitați spre final, să se rumenească uniform. Mai mult de 40 de minute nu au de ce să stea, dar e important să fiți o echipă și să fiți cu ochii pe ei, că s-a înrăit lumea. Deci si cartofii.

Lăsați vrăjeala și tocați un pic de ceapă verde, usturoi verde, pătrunjel.

SUPORTAȚI MĂRARUL? Dacă îl suportați, tocați-l si pe el.

Aduceți in zonă si verdeața de la infuzie.

Când sunt aurii spre caramelizati, îi puneți într-un bol, azvârliți in cold blood verdeața peste, un pic de unt pentru efect glam de discotecă și ascultați the sounds of silence. Puteți să incercați să băgați și o liniuță de parmezan fin. Sau un peu de télémé à côté. In fine, vă mai sfătuiți si cu terapeutul si vedeți voi.

Kestia e că se va lăsa tacerea și foarte bine va face.

Crocanți pe dinafară, pufoși ca niște norișori pe dinăuntru. 

Uniți salivăm și ne bucurăm!

Poftă bună la masă în continuare!