Cele mai fine gogoşele din universul cunoscut

Soția unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei m-a conjurat să îi scriu rețeta de gogoşele, după ce a văzut o poză. Printre altele, cei trei copii ai familiei încă cer să li se facă acei cartofi prăjiți, pe care i-am gătit pentru ei intr-o noapte, când părinții dormeau şi credeau că toata lumea face la fel, inclusiv în bucătărie.

Aşa că i-am trimes această scrisorică, drept rețetă complectă.

bonjurică, draga mea,

uite cum e cu gogoşelele:

200 g urdă dulce sau ricotta
1 ou mare sau 2 mici
40 g faina si mai adaugi daca e cazul
1 linguriță praf de copt
1 vîrf de sare
1 linguriță de scorțişoară pudră
coaja rasă de la o lămâie mare, pe care o ții în apă cu oțet 20 min înainte de ras şi o speli bine când te apuci de treabă
zahar – după gust, 1 lingura, ca ghidaj
zahar pudră pt ornare

amesteci brânza şi oul până ce obții o consistență fină
adaugi treptat si incet scorțișoara, praful de copt, coaja de lămîie, zahăarul și, la urmă, făina, în prafuri.

trebuie să obții o pastă ca o smântână groasă, care curge greu (dar curge) de pe linguriță.

îl lași 15 minute la rece. dar nu e obligatoriu, daca urlă copiii de foame, poftă și altele.

încingi mult ulei de floare sau porumb, într-un vas cu pereți înalți. ideea e să nu ajungă aluatul la fund când îl torni. trebuie să aibă loc să fie preluat de căldură și să se umfle. focul trebuie să fie mediu spre mic. ideal ar fi să folosești vase de fontă. testezi temperatura uleiului cu un vârf de aluat, care trebuie să se prăjeasca instant. dacă se arde, micșorezi flacăra și aștepți. trebuie să ajiungă la un auriu deschis. maximum 1 minut pe serie. dar îți dai seama după culoare.

tapetezi cu hîrtie absorbantă vasul în care le scoți. îți ies 25-30 la cantitățile astea și te aștepți să fie undeva între un ou de prepeliță și unul mic, de găină.

folosești o linguriță și nu pui mai mult de trei, pentru că se modifică temperatura uleiului. e destul de migălos, dar poți lucra la două tuciuri și merge mai simplu.

gogoșelele sunt foarte, foarte fine, au o textura aerata și se fac foarte repede.

e simpatic că, atunci cînd s-au prăjit pe o parte, se întorc singure, dacă sunt rotunde. mie nu îmi ies toate așa, dar le manevrez cu paleta pe cele care nu fac acrobații.

să ai un pahar cu apă la îndemână, ca să clătești lingurița.
cantitatea ideală e cam o linguriță rasă. lași aluatul să cadă, scuturînd un pic, îl ajuți să alunece de pe linguriță.
clatești lingurița în pahar cam la o serie.

sunt foarte mișto și fluffy. eu am făcut o spumă rece și acrișoară de rubarbă, dar merg cu toate fructele astea de acum, de la voi din gradină.
și cu înghețată, pentru Daria.

te/vă pup și astept feedback.
dacă ai nedumeriri, sună-mă fără milă.
cred că o să înnebunească aripa tânără, hahaha!