Ofensiva amatorilor

in Blog, 20.04.2010

În sfârşit civilizaţia noastră a atins acel grad de dezvoltare care îi permite oricui să-şi exprime total incompetenţa.

Din ce în ce mai mulţi cetăţeni au tendinţa de a avea încredere mai ales în tipi la fel de nepricepuţi ca şi ei. Admiraţia nu mai funcţionează ca pe vremuri, acum e şi ea supusă democraţiei. Adică nu poţi să te apuci să te umileşti în faţa unuia care e mai bun decât tine.

Te raportezi numai la persoane care nu-ţi pot crea complexe, oameni cu acelaşi grad de handicap practic ca tine. De asta, e bine ca sfaturile să fie cerute mai ales de la necunoscuţi, pentru că cei avansaţi îi simt după privire că nu au cum să-i încurce mai tare decât sunt deja. Şi orice idiot se simte şi puţin flatat şi puţin obligat să-l încurce pe altul.
Nouă români din zece sunt oricând gata să îşi dea cu părerea despre cum ai putea să ajungi într-un loc despre care nu au nici cea mai mică idee. Nu ştiu – e o expresie pe cale de dispariţie. Telefonul sună în draci la orice emisiune radio sau TV, SMSul transportă zeci de mii de întrebări ale unor oameni care la prima vedere par să aibă şi discernământ şi tot ce trebuie ca să umble liberi pe stradă.

Am văzut că înfloresc acum blogurile cu reţete culinare. La fel ca şi doamnele cu unghii foarte lungi şi zece mâini stângi care sorb cu nesaţ tehnică de bucătărie de la emisiunile lui Jamie Oliver, majoritatea populaţiei crede că dacă transcrii corect o reţetă, mâncarea e cel puţin pe trei sferturi făcută.

Dacă te uiţi la toate emisiunile, ai deja centura neagră şi poţi nu numai să găteşti tot felul de grozăvenii, dar, mai ales, să dai sfaturi competente şi să începi încet, încet să devii puţin mai doct. Insistenţa e cel mai bun înlocuitor al credibilităţii. Regula numărul unu e că orice tembel poate avea un fan club, deci merită efortul.

Frecvenţa cu care baţi câmpii se transformă cu timpul în reputaţie, indiferent de mediul în care activezi. Iar seriozitatea tonului te va ajuta să ajungi şi mai repede la consacrare. Regula numărul doi: nu râde la poantele altora, ci foloseşte- le ca să dovedeşti câtă dreptate ai şi cât sunt ei de superficiali.

Toţi amatorii au întotdeauna la îndemână o cauză înaltă. Taximetriştii îţi spun cât ar fi trebuit să coste autostrada, unii simt că se pricep bine la bucătăria franţuzească pentru că au mâncat borhot la Paris, într-un weekend câştigat la o promoţie. Alţii vorbesc despre marile valori şi sunt peltici, unii sunt senseii decoraţiunilor interioare, pentru că au citit multe reviste proaste şi au multă gresie acasă.

Regula numărul trei: nu îţi schimba părerea chiar dacă cineva îţi demonstrează că nu ai nicio urmă de dreptate. Şi fii convins că toţi cei din jurul tău sunt nişte amatori nenorociţi. E o atmosferă ca după naţionalizare: stăpânii sunt puţin reţinuţi în lagăr, la canalul Dunăre- Marea Neagră, iar slugile taie picioarele meselor florentine, ca să poată mânca o mămăligă ca la mama acasă, în Capra cu trei iezi. Profesioniştii sunt antipatici, cei care ştiu să facă bine ceva sunt plicticoşi şi par aroganţi, tocmai din cauza competenţei.

Regula numărul patru: nu uita niciodată că degeaba eşti tâmpit, dacă nu străluceşti.

Mi-a povestit unul dintre proprietarii unui magazin de delicatese, unde se găseşte şi o selecţie de 300 vinuri, că a intrat într-o bună zi un domn, care s-a uitat cu atenţie la pereţii tapetaţi cu sticle şi a întrebat destul de ofensat: E cineva aici, care se pricepe la vinuri? După ce i s-a răspuns că s-ar găsi cineva, la nevoie, domnul a încheiat maiestuos: bine, hai că trec mai târziu.

 

P.S. – Ca să fie ironia completă, e util de știut că textul a fost publicat inițial în 2010, în Evenimentul Zilei, fără să aibă nici pe departe impactul de azi.

Lasă un comentariu

  1. Teodora Sevastru
    20 April 2010 la 20.04.2010 09:01

    ai dreptate, din pacate nu mai este vizibil cine e amator intr-un anumit domeniu si cine nu. Simularea e pe primul loc pare ca…

  2. […] This post was mentioned on Twitter by razvan exarhu. razvan exarhu said: on my blog ofensiva amatorilor: În sfârşit civilizaţia noastră a atins acel grad de dezvoltare care îi permite ori… http://bit.ly/aEbZPo […]

  3. MrSPORT
    20 April 2010 la 20.04.2010 09:17

    Subscriu! Adevaratele “modele” nu sunt promovate, pentru ca nu fac rating! Si atunci, sunt copiate vedetele care locuiesc in garsoniere si apar la 0TV, Capatos sau …’La naiba!’ 🙁 In plus, daca avem burta plina e si mai bine, putem vorbi mai mult, si daca nu am castigat nici o excursie, ne ‘culturalizam’ cu Jamie…

    In sport e mai rau: Becali cu fratii si verii lui, Marian Iancu, Vasile Turcu, Cristi Borcea….

  4. ios
    20 April 2010 la 20.04.2010 09:29

    probabil avea rezervare la http://www.clubmilliondollars.ro deci putin indecis.

  5. Cezar
    20 April 2010 la 20.04.2010 09:50

    frumos spus.

  6. ionutsunda
    20 April 2010 la 20.04.2010 10:07

    da!super !
    foarte buna asta: “Frecvenţa cu care baţi câmpii se transformă cu timpul în reputaţie, indiferent de mediul în care activezi.”

  7. www.moment.ro
    20 April 2010 la 20.04.2010 11:17

    In mare parte de la televizor ni se trage. Totusi te-ai gandit vreodata ca ‘asa trebuie sa fie’ anii dupa comunism plasati fix peste globalizare?
    La scara macro lucrurile se situeaza in indicatorii de normalitate si doar asta conteaza. Individul? Fiecare cu ai lui.

  8. noaa
    20 April 2010 la 20.04.2010 11:27

    “unii sunt senseii decoraţiunilor interioare, pentru că au citit multe reviste proaste şi au multă gresie acasă”
    cum era aia ? – prin acumulari cantitative se obtin salturi calitative … parca asa suna.
    in orice domeniu romanul este expert; intr-o vreme am crezut ca doar 3 sunt domeniile la care toti se pricep: sport (a se citi fotbal), medicina si politica. ultimii ani mi-au demonstrat cat de mult ma insel.
    cel mai frumos moment e atunci cand vine un outsider si-ti explica cu pretiozitate cum sa-ti faci meseria (in care ai cel putin o diploma)
    trist… dar pana la urma fiecare pasare pe limba ei piere.

  9. dino
    20 April 2010 la 20.04.2010 13:19

    @noaa
    “cel mai frumos moment e atunci cand vine un outsider si-ti explica cu pretiozitate cum sa-ti faci meseria (in care ai cel putin o diploma)”

    Hai sa iti spun ceva, eu am fost exmatriculat in anul 3 de facultate. Acum vreo 3 luni un fost coleg m-a sunat sa il ajut cu probelemele de la examenul de licenta. Am rezolvat intr-o ora toate subiectele, din 2005 pana in prezent din ambele sesiuni cu tot cu explicatiile de rigoare, altfel mi-ar fi luat 20 de minute maxim.

    Facultatea nu face doi bani daca nu e de fapt de nasul tau, suntem o tara plina de studenti licentiati (am si meditat studenti in ani terminali care in mod evident au facut studiile degeaba).

    Profesionalismul este dat de standardele pe care le adopti si pe care ti le impui in meseria pe care o ai. Nu de diplome, cel putin nu in tara asta.

  10. grey
    20 April 2010 la 20.04.2010 13:32

    vai, razvan! toate martha stewart de bucuresti – ca locatie actuala, de vasilati ca loc de nastere – se dau cu capul de pereti acum…

  11. adnana
    20 April 2010 la 20.04.2010 21:04

    hmm. ar trebui sa ma simt ofensata, dar nu ma simt. ciudat.

  12. ema
    20 April 2010 la 20.04.2010 21:16

    dureros de corekt spus. si e grav. nu e deloc bine.

  13. noaa
    20 April 2010 la 20.04.2010 21:26

    @ dino : tocmai din aceasta abordare – ca diploma nu valoreaza 2 bani – apar “expertii” care de fapt nu au nici un fel de pregatire in domeniul respectiv.
    nu incerc sa ridic in slavi sistemul de invatamant romanesc, dar sunt scoli in care daca vrei sa inveti o poti face, o poti termina fara sa fi trecut precum gasca prin apa.
    evident ca exista si autodidactii care fara sa aibe o hartie care la sa le ateste cunostiintele pot fi adevarati profesionisti.
    eu imi practic profesia cu mare placere si ma incapatanez sa o fac in aceasta tara si ce incercam sa subliniez era lipsa unei anumite modestii in abordarea discutiilor – sau mai pe romaneste : poate amaratul ala din fata mea stie mai multe si poate am ceva de invatat de la el, macar pentru faptul ca are o hartie care sa spuna asta daca nu din alte motive.

  14. BTO | PR BLOG » Blog Archive » Razvan Exarhu Presedinte!
    (author) 20 April 2010 la 20.04.2010 22:52

    […] reusit sa trec peste cenzura, caci ca am citit un text frumos (nervos si relaxat deopotriva) numit ofensiva amatorilor. El se termina asa (dar eu as da totusi click pe link, ca sa il citesc pe […]

  15. haotica
    20 April 2010 la 20.04.2010 23:01

    hmmm:)) poate ar mai trebui inventata o regula, inainte de raspunsul la orice intrebare din univers, o usoara meditatie nu strica si e mereu de efect. pentru ca mai apoi sa.. stralucesti:)

  16. Alin
    20 April 2010 la 20.04.2010 23:09

    “Lumea e mică! Ce mai… câteva mese!” apropos de Comtesse du Barry

  17. smara
    21 April 2010 la 21.04.2010 11:28

    nu mai poate omu sa fiarba un melc acasa, pe aragaz, ca sare un destept si-ti spune ca habar n-ai cum se face escargotu.

  18. lupulcelrau
    21 April 2010 la 21.04.2010 12:12

    chez mazilique?
    :))))

    amre dreptate ai

  19. Cristi
    21 April 2010 la 21.04.2010 15:25

    Foarte adevarat! Nu stiu ce sa zic atceva 🙂

  20. scamea
    21 April 2010 la 21.04.2010 21:36

    cea mai naspa treaba e ca multi din cei ce zic sau ar zice ca ce adevarat post, se regasesc in el.

  21. irina
    22 April 2010 la 22.04.2010 10:32

    Cred ca viata are un minunat mod de a echilibra lucrurile, de a recunoaste meritele celor buni (profesionisti) si de a se debarasa discret de amatori. Din pacate timpul necesar acestei curatenii este destul de indelungat si provoaca chinuri care se manifesta prin articole de genul acesta care, apropo, sunt absolut minunate, atat ca discurs cat si ca stil. Asta, asa, ca sa-mi dau si eu cu parerea, sa nu raman mai prejos 🙂

  22. qed
    23 April 2010 la 23.04.2010 06:13

    uite cati se pricep si la asta cu amatorismul

  23. razvan
    23 April 2010 la 23.04.2010 08:46

    in sfarsit, concluzia

  24. alina
    23 April 2010 la 23.04.2010 11:32

    ai dreptate: a da raspunsul “nu stiu”…asta prespune ceva inteligenta!! imi e dor de inteligenta aia curata, neschimonosita, fara neologisme greu pronuntabile dar pronuntate deliberat…sincer, imi e dor de decenta!

  25. […] Tocilă: Facem să fie bine și în Brașov – Lecturi Urbane Răzvan Exarhu: Ofensiva amatorilor Cosmin Alexandru: Uită-te la mine, ca sa vezi cât te iubesc!” Călin Fusu: Cum am facut primul […]

  26. scamea
    23 April 2010 la 23.04.2010 20:22

    alina te iubesc

  27. alexa
    24 April 2010 la 24.04.2010 13:54

    hai sa vorbim TARE si de sus, chiar daca suntem numai noi doi, la un metru unul de altul. iubesc bucurestiul

  28. razvan
    24 April 2010 la 24.04.2010 17:24

    o sa fie bine, vom vorbi tare si se va auzi bine.

  29. alina
    26 April 2010 la 26.04.2010 09:27

    subscriu…
    sa nu uitam ca e nevoie de multa intelepciune pentru a da raspunsul “nu stiu”; si cat de greu e sa te exprimi simplu si logic, dar ce ziceti de decenta? mie mi-e tare dor de decenta si de educatia aia elementara; nu suntem toti genii dar inteligenta cel putin medie cu buna-crestere ar fi reteta suficienta pentru o atitudine civilizata…nu stiu cat vor mai fi distractive neologismele complicate mixate cu “englezisme” fara rost si rostite de persoane fara educatie de bun-simt ?!…

  30. Liviu Vacariu Nustiu
    28 April 2010 la 28.04.2010 13:36

    Am fost acum citva timp la un interviu pentru un post in Franta.
    M-au intrebat daca stiu despre A si le-am spus ca nu stiu dar – sunt gata sa invat.
    M-au intrebat daca stiu despre B si le-am spus ca nu prea stiu dar – sunt dornic sa invat.
    M-au intrebat care este nivelul meu de pregatire in C si le-am spus ca destul de mic dar ca – abia astept sa invat.

    Intr-un moment rar de luciditate mi-am dat seama ca eu nu stiu aproape nimic din domeniile A, B si C de care avea nevoie angajatorul.
    Am asteptat atunci cu sufletul la gura sa ma intrebe si despre domeniul D, gata fiind sa plusez ca sunt expert.
    Nu m-au mai intrebat.

    Doua nopti nu am mai dormit de ciuda ca am fost atit de sincer.

    Dupa ceva timp m-au sunat sa imi spuna ca am fost acceptat pentru acel post si ca abia asteapta sa inceapa colaborarea cu mine.

    Nu mai ramine decit sa fiu sincer pina la capat si sa le spun ca NU STIU sa invat.

  31. Tregalskin
    5 May 2010 la 05.05.2010 11:44

    Insurclasabila asta cu “senseii decoratiunilor interioare”. Fara umbra de indoiala “frecvenţa cu care baţi câmpii se transformă cu timpul în reputaţie”. Sunt invidios.

  32. Diana Iulia
    14 May 2010 la 14.05.2010 21:37

    “sa aiba” si “cunostintele”
    Multumesc

  33. Anda
    30 June 2010 la 30.06.2010 10:49

    Modestii mai au oare vreo sansa? Ma refer la cei care nu au uitat inca vorba “stiu ca nu stiu nimic” si prefera sa taca, umili, si cei care rosesc in tacere de jena celorlalti si in locul lor.

  34. un baiet
    7 July 2010 la 07.07.2010 12:29

    E un punct de vedere, chiar e, adica din punctu asta chiar vezi. Ceva. Si raspund: asa, si? Cina va zise, d-le Exarhu si ascultatori de blog, ca ‘mesele populare”, din care, ne place sau nu, facem chiar acu, toti, parte, (ca traim in ele), ca asa un punct de vedere le lumina calea mintenas ce citira? Adica ce, mesele populare “are”sanse se ezixte? eu crez ca-i gresit. N-are. Au cativa oameni care vad adevarul, iar noi astilalti, si daca ni-l spun ei, daca ni-l arata, tot nu-l putem recunoaste. Pentru ca nu suntem egali. In nimic. Dar, oricum, frumos comentariu, mi-a umplut cateva minute, e bine scris, multumesc. In rest, dincolo de divertismentul lecturii, revin cu intrebarea: asa, si?

  35. Climategate: Cum mai stăm cu încălzirea globală? | MegaYeti
    (author) 28 July 2012 la 28.07.2012 09:59

    […] fiind să ne convină cum sună ce spun aceștia. Răzvan Exarhu descrie foarte bine situația aici. Nu te pui cu capacitatea omului de a ignora date și argumente raționale clare și capacitatea sa […]

  36. qqn
    3 August 2012 la 03.08.2012 09:16

    Pentru cultura franceza acest sincer “Nu stiu” nu e acceptat pt ca injoseste, asa ca este inlocuit cu tupeu de “ça n’existe pas”.

  37. Adrian R
    14 May 2016 la 14.05.2016 15:09

    ha ha, mare dreptate ai! retelele astea sociale au dat glas prostimii, frustratilor si nebagatilor in seama!
    mai nou au toti impresia ca se pot trage de sireturi cu orice autoritate, dar mai ales au convingerea ca pot fi presedinti de tara!
    dau lectii in stanga si dreapta, stiu ei mai bine cum se face cutare lucru si ce decizie trebuie luata, nu conteaza ca-s niste nulitati in domeniile lor sau mai rau n-au niciun domeniu de activitate.

  38. Soare Anton
    14 May 2016 la 14.05.2016 21:26

    Multi specialisti in dat cu parerea, multi agenti constatatori. Unii agenti constata excelent, analizeaza, inteleg fenomenul, au sau n-au umor. Ce e de facut? Oare ce-ar trebui sa faca ceilalti ca sa mearga treaba? Hmmmm, ma duc sa ma ascund si sa constat. Sa constatati bineeee In teaca am alta teaca 🙂

  39. Cum să nu impresionezi o gagică pe stadion? – Andrei Cismaru
    (author) 15 May 2016 la 15.05.2016 11:13

    […] că așa cum bine zice Exarhu aici, degeaba ești tâmpit dacă nu […]

  40. Manolo
    15 May 2016 la 15.05.2016 14:15

    Doua cuvinte: Multa stima!

  41. Carmen Stoianov
    15 May 2016 la 15.05.2016 21:41

    Dar… sunt doctor, am relatii unde lucrez si am un copil cam tembel. Il fac vatman sau tot doctor, indiferent de ce trebuie sa fac si stiind ca viitorii pacienti vor fi pe mana lui ??? Sunt regizor si am o copila careia ii cam curge … din gura. O fac femeie de serviciu sau o fac regizoare, nenorocind o viitoare generatie de artisti ??? Sunt politician, ieri eram sef de service si de restaurant sau tata facea parte din vechea garda. Sa-mi angajez oameni destepti si competenti in jurul meu? Nu e riscant pentru mine? Sunt un instrumentist sau un cantaret ratat. Sa ma apuc de altceva? N-ar fi o idee mai buna sa ma fac dirijor? Haideti , doar n-am sa dau exemple pana maine ! Ar putea fi si asta o sursa a frustrarilor, atat de o parte , cat si de alta ? Sa existe o disperare, o intrecere in a obtine mijloace necuvenite, iar daca nu o faci, sa fii considerat un prost?

  42. razvan
    16 May 2016 la 16.05.2016 08:27

    sau aşa

  43. sunblizzard
    17 May 2016 la 17.05.2016 14:48

    “nu râde la poantele altora, ci le foloseşte” — trist de precis;
    dar
    1. nu a început nicidecum ieri — “jalnici atleţi ai mediocritaţii” erau prea din belşug şi-nainte de ’89, doar că se manifestau altfel, tăiau elanul, futeau existenţe, etc.
    2. nu e un fenomen strict românesc; desigur, s-a accelerat de când poţi să dai cu degetul pe un ecran, dar şi pe vremea lui Platon era la fel; îndraznesc să cred ca si reacţiile ne-mediocrilor ca şi mecanismele lor de supravieţuire erau cam aceleaşi acum 2500 de ani

  44. bugnariu
    18 May 2016 la 18.05.2016 10:05

    Totul este adevarat, din pacate! Superba fraza: “slugile taie picioarele meselor florentine, ca să poată mânca o mămăligă ca la mama acasă”.

  45. mihai vasilescu blog | Ce mi-a plăcut (săptămâna 20)
    (author) 22 May 2016 la 22.05.2016 09:01

    […] Ofensiva amatorilor; […]

← Inchide