Obiceiuri urbane de neînţeles

Am văzut că s-au înmulţit băieţii care încearcă să-şi mascheze supraponderalitatea prin muşchi. O parte dintre aceşti coloşi, de obicei scunzi pentru cei 2 metri lăţime, încearcă să-şi mai îndulcească prezenţa prin mici trucuri. Muţunaşi simpatici la chei, tricouri cu personaje din desene animate,

pantofi şi accesorii în culori vii. Dar şi gadgetul suprem, trotineta. Am văzut un tip complet îmbrăcat în roşu mulat, pe o trotinetă mică, mică şi am scris pe twitter că e o combinaţie ridicolă. Un preview la HULK îmbrăcat în balerină.

Pe twitter mi-a răspuns cineva că un coleg de birou s-a simţit vizat. Nu era el, dar trotinetele astea mult prea mici, rămân number one. Ele reprezintă o alegere sănătoasă, ca şi joggingul.

De-asta îmi plac mie mult tipii care aleargă pe trotuarele unor străzi pe care vâjâie batalioane de maşini. Au toţi căşti, ascultă muzică ecologistă, acustică, interpretată de muzicieni care folosesc exclusiv energie solară sau eoliană. Se respectă şi au ales să ajute copacii să absoarbă dioxidul de carbon. Sunt poate singurii oameni capabili de fotosinteză, deci stay tuned.

Şi mai sunt cei care stau în picioare în cluburi, cu o băutură în mână, pentru care au stat la coadă o oră, şi dansează ca Parkinson, din cap şi laba piciorului, pentru că nu au cum să se mişte. Din când în când urlă ceva la persoana de lângă şi li se răspunde la fel. Chiar dacă nu aud nimic, par să se înţeleagă. Practic, asta înseamnă cool, sănătate şi distracţie. Dragilor, este extraordinar!