de vreo lună şi ceva aud tot mai mulţi copii de până în cinci ani, care exclamă foarte firesc: opa!
de exemplu – vine răzvan la noi. opaaa!
ieri pe stradă, o fetiţă de trei ani în dialog cu bunică-sa: hai să traversăm strada copii. opaaa!
se întâmplă ceva special în laboratoarele NASA?
Lasă un comentariu
21 July 2009 la 21.07.2009 13:16
in germana opa inseamna bunic.
21 July 2009 la 21.07.2009 13:23
Sunt doua cazuri de analizat. 1. Ar fi simplu fapt ca-si exercita tendinta de-asi descoperi maxilarul in toata capacitatea lui de actiune. E foarte interesant cati nervi si muschi lucreaza la “Opa”. 2. Ar putea fi doar un precursor a lui “deci” mai simplu si mai sonor de realizat. Studiez, Studiez..
21 July 2009 la 21.07.2009 13:24
Nu m-am prins daca l-a luat…
21 July 2009 la 21.07.2009 13:44
Cred ca au auzit de faptul ca un copil din Ohio isi vinde jucariile pentru a-si ajuta familia sa treaca de criza economica. Opaaaa!
21 July 2009 la 21.07.2009 14:25
Opa, gen!
21 July 2009 la 21.07.2009 14:34
Sa fie de la oarece desene animate?
Cu “virusul” “hei, mami” (“hei, tati”, “hei, Maria”, etc) si cu “dar, mami”, asa a fost…
21 July 2009 la 21.07.2009 15:32
da, cred ca se va transforma in “deci”, “şase”, “marfă” sau altele mai la modă acum pe care nu le ştiu. (“în ce triburi o arzi”, pe-asta am auzit-o acum câţiva ani, mi s-a făcut pielea de găină).
21 July 2009 la 21.07.2009 16:07
Iar m-ai bagat in ceata! Ce-are NASA cu opa?
Auzi, da’ de ce fetitele capata de la varste fragede naravul cochetariei? De exemplu nepoata’mea. 5 ani. Ieri statea in fata dulapului burdusit cu hainute (cam o juma de ora a stat asa) si se plangea ca n-are cu ce sa se imbrace. La asta cum comentezi?
21 July 2009 la 21.07.2009 16:16
cred ca de la asta 🙂 :
http://thereifixedit.com/2009/07/21/epic-kludge-photo-daddys-busy/
21 July 2009 la 21.07.2009 17:14
sau de asta
21 July 2009 la 21.07.2009 17:18
si la buric cum se spune in germana?
21 July 2009 la 21.07.2009 17:18
jucariile erotice, desigur
21 July 2009 la 21.07.2009 17:19
sigur de la asta :))
21 July 2009 la 21.07.2009 18:22
Clar de asta! :))
21 July 2009 la 21.07.2009 19:22
hm, trebuie sa recunosc ca nu ma intereseaza catusi de putin de ce copiii zic opa!
21 July 2009 la 21.07.2009 19:27
Sincer, Cami?!
21 July 2009 la 21.07.2009 21:38
ce, nu stiti? da, se intampla ceva special in laboratoarele nasa! coc aia in direct o eclipsa dodoloatza. iar RExul nostru cel de toate zilele, empatic si simpatic, ne fierbe onlain cu intrebari eclipsante. sincer…
cu referire la topicul “opa”, as indrazni sa propun explicativ (din umbra, cum altfel) varianta conform careia, probabil, prichindeii din storia de-acum o luna se lasau voluntar cuprinsi de mirare in exact acelasi soi de conventie conspirativ dragalasa precum confratii lor de-acum o generatie, contemporani mie, deh… acel “hopa”, interjectie cu apostrof si a prelung intonat descendent. va amintiti, desigur…
multzam de flash, REx 🙂
21 July 2009 la 21.07.2009 22:09
ca veni vorba, o descoperii cu incintare pe maruntzica Columbenilor-trebuie sa semene in partea bunicului – e sprintzara, spontana si, n-ai sa crezi , are haz, dupa ce ca e frumoasa foc-isi dadea buclele pe fatza si zicea” is BAU-BAU”-
21 July 2009 la 21.07.2009 22:16
http://www.youtube.com/watch?v=7_GzwzaJuwY
21 July 2009 la 21.07.2009 23:21
azi chiar am vazut o bunica ce incerca sa-si invete nepotelul sa sara pe bordura si spunea opaaaaaa :))
21 July 2009 la 21.07.2009 23:25
am avut o perioada cand auzeam peste tot “oops” si ma cam enerva. Oops Oopa, insa, suna a formatie de bossanova, deci… “nice” 🙂
22 July 2009 la 22.07.2009 08:54
Opa, hopa-mitica 🙂
22 July 2009 la 22.07.2009 08:55
or fi greci… grecu’ la cantec si dans de voie buna tot cu ‘opa!’ o tine 🙂
22 July 2009 la 22.07.2009 10:20
Si eu cand eram mica spuneam “opa”. Imi spunea mama cand ma trecea in brate peste vreo balta, cand ma treceau parintii in aer peste niste scari sau spuneam eu cand ridicam pisoiul in brate. Era un fel de “Hopa” cu “h-ul” mut:).
22 July 2009 la 22.07.2009 11:32
Eu am alta nedumerire: de ce oamenii maturi stalcesc cuvintele cand vorbesc cu cei mici? Asta chiar nu am inteles niciodata!
22 July 2009 la 22.07.2009 18:11
da. pari surprins 🙂
22 July 2009 la 22.07.2009 19:31
Nu inteleg ce nu intelegeti… Credeti ca au rabdare copiii astia cu noi sa ne explice fiecare lucru? Au si ei o limita!:)
22 July 2009 la 22.07.2009 19:39
saracutii copii- cat se chinuie sa ne faca sa intelegem lucrurile in general.Haideti sa nu ne mai intrebam ce-i si cu OPA asta ca or crede ca suntem chiar inapoiati… 🙂
23 July 2009 la 23.07.2009 10:39
Potrivit teoriilor din psihologia dezvoltarii, parintii, si in general adultii, stalcesc cuvintele cand le vorbesc celor mici, isi subtiaza vocea si vorbesc mai clar si mai rar decat de obicei pentru a-i ajuta pe cei mici sa invete mai usor sa vorbeasca – este ceva involuntar aparent.
27 July 2009 la 27.07.2009 16:38
bunic e opa si buric e nabel, sau bauchnabel.
for the record 🙂