Vând Casa Poporului

A existat un tip foarte şmecher în Brăila despre care se spunea că a vândut statuia lui Ovidiu, din Constanţa, unui cetăţean străin însetat de frumos. Asta s-ar fi întâmplat pe vremea lui Ceauşescu, deci omul merită cu atât mai mult respect pentru curaj şi imaginaţie.

Planul lui a început să se clatine când a venit cetăţeanul occidental să îşi ia statuia de pe soclu şi s-o ducă acasă în colecţie.

În totală contradicţie, am dat într-un evz peste povestea preşedintelui Lojii Masonice din Hobiţa, un tip care prin 1953 a vrut să dărâme Coloana Infinitului cu tractorul. El nu voia s-o vândă unor iubitori de artă, ci împreună cu alte capete seci executa planul de a o vinde la fier vechi pentru a strânge în acest mod simplu fonduri pentru organizarea festivalului mondial al tineretului.

Mai existase un plan de a oferi coloana si restul operelor lui Brâncuşi unei companii americane care ar fi trebuit să execute canalizarea oraşului Târgu Jiu. Este o coloana metalica introdusa in fundament de beton, fara nici o estetica, aşa era descrisă într-un act oficial.

Demolition man încă mai crede cu multă seninătate că dacă i se repartiza un tractor mai performant ar fi făcut o treabă extraordinară.

Acum câteva zile o sculptură de Brăncuşi din colecţia lui Yves Saint Laurent s-a vândut la licitaţie cu un preţ record pentru sculptorul român, 29 de milioane de euro. Uite, îi vedeţi pe toţi cretinii ăştia? Vi-i vând.

Hai, luaţi-i pe toţi, să putem să mergem şi noi acasă.

publicat in sapte seri, acu doua zile, cred