mie nu imi place prea tare de eric clapton.
daar piesa asta, care vine din anii 60, cand clapton canta cu john mayall’s bluesbreakers ridica parul pe mine si acolo unde el nu creste.
in plus, e live, deci e adevarat tot ce auziti.
fiti siguri ca aveti un pahar cu ceva in mana si press play.
Lasă un comentariu
5 March 2009 la 05.03.2009 23:24
nu stiu daca o sparg sticle… sunt cu castile in urechi intr-o carciuma cu meniaido, asa ca mi-e ca s-ar pierde un pic din feeling…
6 March 2009 la 06.03.2009 00:30
pfuuu. piesa asta e viza gratis carte un bar din state caruia ii ziceam “la porc” si unde bagam alcool in noi dupa prea multe ore de munca. acum, ca si atunci, sentimentul e ca al caprioarei ce a vazut de aproape farurile unei masini and lived to tell about it. (inca vreo doua animale si facem gradina zoologica, o punem in poiana si facem bani din privit sau din “mancaruri traditionale din cultura proprie”. – smaili feis)
6 March 2009 la 06.03.2009 00:39
Brilliant! simply…
6 March 2009 la 06.03.2009 01:02
brings back memories
6 March 2009 la 06.03.2009 01:14
depinde ce pui in acel pahar! 🙂 cu apa plata, strici tot! cu bere, uiti tot! cu vodka, canti tot! cu cola, ragai tot! :))
6 March 2009 la 06.03.2009 04:09
Îmhâ. Nici mie nu-mi prea place Clapton în afară de perioada Cream, dar am o slăbiciune deosebită pentru ’Pilgrim’ și nu mă căiesc deloc…
23 March 2009 la 23.03.2009 17:41
miroase a betie in “mash” 🙂