E din ce în ce mai clar că mâncatul poate fi o pauză importantă în băut. Dar voi faceți ce puteți și țineți sus munca bună.
V-am atras atenția, mi-am făcut datoria de om. Pentru că asta poate însemna expresia A băga în tine ca un animal. Numai animalele nu beau la sfânta masă. Dar să lăsăm deoparte lucrurile care ne despart și să ne concentrăm pe cele care ne apropie. Ca oameni, ca vegetarieni și nu numai.
Sărutările și cartofii dulci, de exemplu. Gen Hasselback.
Încingeți cuptorul la 190 grade Celsius.
Tăiați un cartof dulce, transversal, ca psihopații, în feliuțe de 1.5 mm. Înainte de asta îi faceți cartofului o mică talpă, adică îl decupați un pic pe partea pe care se va sprijini. Când feliați, aveți grijă să nu străpungeți de tot cartoful, eventual îl așezați între două kestii, care pot opri lama cuțitului la 3-4 mm de blat.
Eu am folosit unt topit, cu care am stropit din belșug cartoful, niște sare fină și piper. Am pus cartoful pe hartie de copt și l-am lăsat în cuptor cam 45 de minute.
Depinde și de dimensiune, trebuie să verificați și să îl mai stropiți cu unt, cam la 10 minute. Adică la un interval decent de umplere a paharului cu niște spumant.
Pe de altă parte, am făcut în blender un sos subțire de pătrunjel, ceapă verde, un pic de usturoi, lămâie, ulei extravirgin și câteva nuci.
Am pus cartoful în farfurie, l-am mai stropit cu puțin unt, am presărat sare Maldon (merge orice sare de mare cristale) și niște semințe de dovleac pentru acel je ne sais pas quoi de crocant.
Merge și niște feta de capră, dar nu mai spuneți la nimeni. Și merg și cartofii obișnuiți, nu puneți la inimă.
Bon appétit, pui de daci!
Lasă un comentariu