Am o mare nedumerire, care revine la nişte intervale destul de scurte. Alta, în afară de omniprezenţa laptelui praf în compoziţia lactatelor proaspete. Dar având în vedere că un român din doi e balonat, poate că ar fi bine să lăsăm oamenii în pace să consume bulşit sănătos şi să se concentreze pe kestiile esenţiale. E vorba despre problematica extrem de ofertantă a vieţilor anterioare.
Am văzut documentarul unui englez, care a hălăduit prin Himalaya şi a mers şi la un centru de cercetare a vieţiii anterioare şi posterioare. După ce i-au făcut analizele astrale a reieşit că fusese elefant şi că va ajunge să interpreteze rolul unei fiice într-o familie de occidentali bogaţi.
Tipul a fost primit de Dalai Lama, care i-a explicat râzând că elefantul e curios şi inteligent ca un reporter BBC. Problema mea însă e una statistică.
Nu am auzit de nimeni care să fi fost animal într-o altă viaţă, toţi o preferă pe asta. Cei mai mulţi se pare că am fost mai înainte regi, înalţi preoţi, prinţese, figuri extrem de romantice şi de preferat.
Cum rămâne cu cei care peste 5000 de ani ar trebui să primească verdicte cam nasoale pentru fandoseală? Aţi fost un instalator restructurat din Călăraşi, care fuma fără filtru şi arunca gunoiul pe fereastră şi veţi ajunge amantul unei caracatiţe din Alpha Centauri.
Nu mai are niciun haz. Aşa că purtaţi-vă ca nişte prinţi, daţi-le o şansă la fericire şi glorie fraţilor voştri cu 15 mâini şi 7 trompe, care aşteaptă veşti bune peste catralioane de ani.
Lasă un comentariu
4 June 2009 la 04.06.2009 11:47
Avand in vedere ca am o diploma de inginer (nimeni nu este perfect)presupun ca intr-o viata anterioara am fost un caine (am pastrat privirea inteligenta) si intr-o viata posterioara as dori sa fiu un peste -somn- sa recuperez noptile pierdute din viata aceasta.
4 June 2009 la 04.06.2009 12:31
Cred ca intr-o viata anterioara am fost o socra ca prea despic firul in patru acum din pacate si prea am o indoiala asupra multor lucruri asadar mi-as dori pe viitor sa fiu un ginere 🙂
4 June 2009 la 04.06.2009 13:33
Si io tot inginer ca si Roxana. Insa cred ca ala din viitor nu o sas tie decat: A FOST UN FRAIER DE PRIN EUROPA DE EST! Nici macar de romania nu cred ca va stii! Asa ca ce rost are sa ma mai chinui! 😀
4 June 2009 la 04.06.2009 14:35
Acest articol imi aduce aminte de o discutie intre prieteni; toti se distrasera cu cateva zile inainte cu un site care oferea adevaruri “anterioare” si, miracol, toti fusesera initiati, nobili, regi, oameni de vaza, calugari…..
O intrebare ne-a ramas in minte de atunci: pe vremuri cine strangea gunoiul ? Si cine era sclav in mina de aur ? Da, de la acea intrebare am multe intrebari fara raspuns 😉
4 June 2009 la 04.06.2009 16:42
Nu stiu cine-am fost eu, dar stiu pe cineva care a fost calu’ lui Stefan cel Mare 🙂
4 June 2009 la 04.06.2009 17:05
‘naibii de treabă.
budă n’a fost nimeni? hai că e şi o parte bună aici… era alb, avea apă tot timpul şi era aproape de c*** femeilor.
4 June 2009 la 04.06.2009 18:48
O ghicitoare mi-a spus ca sunt la penultima viata si ca in trecut am fost pesca (sau vanator, nu mai retin, a fost acum mult prea multi ani) in Alaska.
4 June 2009 la 04.06.2009 20:51
minunata decaderea printilor in muritori de rand von romania!
cata istorie personala decadenta trebuie sa ascunda fiecare oscior domnesc de dorobanti. data viitoare probabil ca se reincarneaza in rama si slava Domnului ca rama nu are conexiune wireless underground ca sa verifice ce-a facut anterior de-a meritat asa soarta.
5 June 2009 la 05.06.2009 10:26
O sansa ca “animalele” zilelor noastre sa devina oameni candva.
5 June 2009 la 05.06.2009 10:45
Vorba aia: “Nici viitorul nu mai e ce-a fost”
5 June 2009 la 05.06.2009 12:31
Dar patrunjel e posibil sa fi fost cineva?
5 June 2009 la 05.06.2009 13:00
eu vreau sa fi fost un targ medieval
5 June 2009 la 05.06.2009 13:42
un domn care se ocupa cu regresie temporala mi-a spus ca am fost soldat, in Macedonia antica, ranit intr-o mare batalie. si cum in vietile anterioare se pare ca te mai intersectezi cu aia din viata actuala, var-miu era comandant, fi-miu imi era sora, iar bunica era doctorul care m-a tratat. in cele din urma, am murit intr-o mina de aur, unde ma chinuiam sa inventez un fel de banda transportoare pentru minereu. nici in viata asta n-o prea am cu tehnica, de unde se vede ca anumite chestii sunt eterne.
5 June 2009 la 05.06.2009 14:57
eu am fost capsa.de blugi.
5 June 2009 la 05.06.2009 20:36
sa ma nasc din nou….:(
6 June 2009 la 06.06.2009 09:16
Cand cititorul meu in trecut a incercat sa-mi descifreze trecutul l-a lovit brusc amnezia. M-a trimis la maestrul sau, iar ala m-a tratat cu “Piei Satana!” M-o fi alungat batranu’ din Rai?
7 June 2009 la 07.06.2009 20:02
recomand documentarul the baby and buddha. pe acelasi trip.
http://www.youtube.com/watch?v=z8dfZzG3I5Q&feature=player_embedded
7 June 2009 la 07.06.2009 20:53
VA ROG FRUMOS VIZITA TI SI BLOGUL MEU NOU CREAT……….VA MULTUMESC SI VA DORESC O ZI PLACUTA………
9 June 2009 la 09.06.2009 08:27
…poate “Proiecte de trecut”…
În altă cheie, cea sugerată atât de finuţţţ, se esplică frustrarea adâncă în care trăim, ce e drept – nu toţi, ca şi aparenta absenţă a perspectivei. Cu atâţia demnitari şi oameni “din faţă” pe metru pătrat de pământ strămoşesc, mai ales grămădiţi din toate timpurile, taman aici şi acum, până şi orizontul de aşteptare este greu de ochit.
Revenind la “topic”, am convingerea că “viitorul/-ea” va fi liber/-ă de povara prezentului EU, având la rându-i convigerea că e primul/-a şi unicul/-a.
Gata, ce vă aşteptaţi aşa?…
9 June 2009 la 09.06.2009 11:18
La un moment dat, toţi am fost jidani.
11 June 2009 la 11.06.2009 10:54
Intr-adevar ofertant subiectul reancarnarilor… un fel de mai bagi un leu mai tragi odata – Inca o sansa! Inca o sansa!