Cele mai bune trei gusturi

Când eram adolescent, mi-a explicat tatăl meu, oarecum în glumă, că nu poate ţine postul ortodox cum trebuie, pentru că nu poate trăi fără brânză. Eram în liceu, nu prea exista brânză în ţară şi categoricul declaraţiei lui, deşi iubeam şi eu gustul ăsta, mi s-a părut uşor deplasat.

După ce am mai crescut, genele grecesco-aromâne au început să lucreze subliminal şi admit acum că tatăl meu avea dreptate, e aproape imposibil să trăieşti fără să guşti din când în când nişte brânză.

 

De când am început să lucrez în bucătărie, am căpătat o oarecare distanţă faţă de mâncare şi am început să îmi purific preferinţele, să elimin surplusuri. Aşa am fost o vreme raw-vegan, vegetarian, ovo-lacto-vegetarian şi acum flexitarian.

I-am tot întrebat pe prietenii mei care sunt cele mai gustoase 3 kestii pe care le-ar mânca oricând.

Pentru mine, cele trei gusturi perfecte sunt: untul, gălbenuşul, măduva.

Ok, şi brânza.

Care sunt cele trei gusturi care vă fac să închideţi ochii şi să plescăiţi ca nişte aligatori fericiţi?

P.S.:  E interesant cum aligatorul poate exprima atât de bine satisfacţia omenească, fără să ni se pară ciudat exemplul. Iată o temă insuficient abordată, deocamdată.