Egalitatea de neşanse

Alexia are aproape 5 ani şi încă 10 fraţi. În fotografie era îngrijorată pentru că nu venise nimeni să o ia acasă. Se mai întâmplă să o ducem noi sau părinţii altor copii acasă, uneori, când ai ei uită să vină după ea, mi-a spus educatoarea. (Am dus-o noi, până la urmă.) E firavă pentru vârsta ei, aproape ca toţi ceilalţi, prea puţin comunicativă, dar zâmbeşte uneori foarte frumos. Am ajuns să o întâlnesc în clasă, datorită iniţiativei Asociaţiei OvidiuRo, de a oferi stimulente financiare părinţilor săraci, pentru a-şi aduce copiii la grădiniţă.

Estera are 4 ani şi patru codiţe împletite. Are doar 6 fraţi, dar mama ei este însărcinată din nou. Foarte retrasă, a vorbit cu mine aproape doar din priviri. A dat din cap că nu, când am întrebat-o dacă are câine. Ţine foarte mult la pamponul ei şi este şi ea unul din cei 76 de copii susţinuţi de programul Fiecare copil în grădiniţă. În comunitate sunt 200 de copii între 3-5 ani. Doar 133 sunt înscrişi la grădi.

Satul e mare, familiile sărace locuiesc destul de departe de şcoală şi grădiniţă. De cele mai multe ori, toată familia trăieşte într-o singură cameră. Apa curentă, contracepţia sau serviciile medicale sunt science fiction. Iarna e şi mai greu. Au, în schimb, televizor, telefoane mobile iar satul e pe lista neagră a operatorilor de telefonie. E ceva foarte rar ca un copil născut într-un astfel de mediu să termine 8 clase. Părinţii au nevoie de ei la munca pentru supravieţuire şi educaţia nu are cum să fie o prioritate. Viaţa lor sexuală începe la pe 13 ani şi cercul se închide, de obicei, cu un copil sau o infracţiune, pentru care vor fi nevoiţi să ducă aproximativ aceeaşi viaţă ca a părinţilor lor. Egalitatea de neşanse pare să rămână modelul etern al acestor destine. Schimbările sunt puţine şi lente. Dar sunt posibile.

Mario (dreapta) s-a născut când mama lui avea 15 ani. Mi-a spus că are 2 ani, când l-am întrebat de vârstă. A zis că are cîine şi când l-am întrebat cum îl cheamă, a răspus (ca mulţi alţii): Câne! Tatăl lui admite că a învăţat aproape singur să citească şi să scrie, cât de cât. Acum are 28 de ani şi îi pare rău. A muncit în Londra pentru a construi două camere, îl încurajează pe Mario să meargă la grădi şi are grijă de nou-născutul de 3 luni. Par o familie fericită şi sunt un caz foarte rar, cu doar doi copii.

M-am gândit, după ce am fost o oră profesorul acestor copii din Apaţa, Braşov, că multe din prejudecăţile noastre sunt construite de la premisa că pornim cu şanse egale. Accesul la civilizaţie pare absolut normal astăzi. Recunoştinţa pentru ce avem se păstrează, de obicei, pentru momentul zen de după o încercare. Nu se arată gratitudinea asta des, în raport cu alţii, mai puţin dăruiţi de soartă. A fost inventată preventiv şi expresia cu norocul, pe care şi-l face omul cu mâna lui. În cazul celor de 43 de comunităţi incluse în program, norocul se face şi cu mâna altuia.

Dacă credeţi în solidaritate tacită, în puterea gesturilor mici, susțineţi programul Fiecare Copil în Grădiniță.

Trimiteţi GRADI prin sms la 8844, și donaţi 2€/lună.

Şi datorită vouă, un copil sărac o să aibă un start bun în viață!

Merge şi un like pentru Asociaţia OvidiuRo.

(Poti opri donatia cu: GRADI STOP la 8844. Info 021315880)

Nu e nimic patetic în asta, e nevoie de mult timp şi de multă energie din partea unor oameni care ajută zi de zi, necondiţionat (voluntar) această cauză. Eficienţa gesturilor e mai importantă decât o lacrimă pusă pe reţelele sociale, ca să arate ce buni şi sensibili suntem. Şi cât de uşor putem judeca fie şi nişte copii, pentru vina de a se fi născut altcumva, altundeva.

Fără această empatie creştină, în fond, egalitatea de neşanse va rămâne un stigmat familiar şi lipsa de educaţie a semenilor noştri va constitui mereu un subiect generos al lamentărilor zilnice ale naţiei.

Pentru restul, care fac ce pot, în condiţiile date, există săptămânal un autocar care pleacă din centrul satului.

Pe plăcuţa din parbriz scrie:

Apaţa – Londra.

 

P.S. Susţin voluntar acest program iar acesta nu este un text publicitar. Chiar dimpotrivă.