Pericol public sunteti voi, la capul vostru

Copacul exista ca sa fie taiat, asa cum corpul omenesc exista si el ca sa nu fie spalat.

Nicio conspiratie nu va putea inlocui vreodata eficient convergenta spontana a idioteniei.

A batut vantul si e normal ca asta e ceva grav, adica spune multe. La TVR, la stiri, am citit un titlu al carui autor ar merita sa fie trimis la spart lemne pe viata. Copacii, pericol public – asta era titlul.

Furtuna doborase inca un copac si acum se intelegea ca specia umana a intrat in razboi cu flora. Rationamentele false si concluziile gresite sunt probabil singurele care tin omenirea cat de cat la un loc, pentru ca ele se completeaza perfect. De aceea, unele lucruri nu mai apartin intamplarii.

Trenurile deraiaza, avioanele cad, copacii sunt smulsi sau rupti de furtuna, copiii se lovesc la joaca – dar asta inseamna altceva. Totul se transforma, sub obladuirea psihozei, intr-un act care devine mai mult decat un accident. E o regula, daca nu o conspiratie, ceva mai inalt si mai profund, o mobilizare generala.

Cade din cand in cand cate un copac?! Sa-i smulgem pe toti, fir-ar mama lor a dracu’! Sa se vada mai bine gunoiul, cand se duc ecologistii sa-l stranga. Daca nu mai sunt copacii, voluntarii vor putea lucra chiar si noaptea, e mult mai bine. Dar exista o atitudine generala tacita fata de copaci, asa, un soi de suspiciune.

Sunt ei verzi si produc oxigen, dar parca prea fac umbra, nu lasa aerul sa circule, pot sa cada, lasa frunze si seminte, e ceva cu ei, nu merita incredere si pace – sa stea la ei in padure sau in parcuri. La tara, oamenii cresc copacul ca pe porc. Il aduc la maturitate si il taie, dupa care raman cu batatura fara pic de umbra si li se pare normal sa li se incinga creierii de la soare, seminte si alcool.

Fara ei, stirile nu ar mai fi la fel. Respect! Stirile au inceput sa inlocuiasca familia, educatia, discernamantul, de acolo isi culeg convingerile si preocuparile, solidaritatea si revolta. Stirile sunt facute si de oameni care apartin comunitatii aflate pe ultimul loc in Europa la consumul de sapun, pasta de dinti si detergent. E normal sa poarte uneori amprenta ignorantei si a viziunii inguste.

La Realitatea, o prezentatoare care are tot timpul o expresie de om lovit de tren a spus telespectatorilor ca apa a intrat cu putere pe usile si ferestrele vechi. Adica, intelegeti unde bate ea in subconstient. Sa ne punem toti termopan alb, frumos, cum au vazut ea si toti mitocanii care cred ca dispensarul e acasa.

Ciudat e ca si in Marea Britanie apa a intrat pe toate usile si ferestrele, dar acolo poate ca tocmai aeriseau oamenii sa iasa ceata si de-asta s-a intamplat nenorocirea. La fiecare ploaie reincepe campania impotriva caselor de paianta sau chirpici, chiar daca nu stim nimic despre cat de bine se locuieste intr-o astfel de casa.

La fiecare furtuna li se arata tuturor ca traim intr-o lume plina de copaci periculosi, chiar daca e vorba intotdeauna de exceptii, cu atat mai firesti cu cat e vorba despre fenomene meteorologice iesite uneori din comun. Logica si masura au fugit din fata televizorului si se uita hipnotizate la drobul de sare care sta sa se pravaleasca peste noi in fiecare seara.

Opinia publica pare sa spuna ca realitatea trebuie imbunatatita chiar cu pretul desfigurarii, pana cand va ajunge totul sa arate ca un hipermarket. Sa fie comod, aer conditionat si sa te simti in siguranta oriunde te-ai duce. Pentru asta ar trebui taiati copacii infiltrati printre noi, omorate animalele periculoase, daramate casele vechi, distruse satele.

Trebuie sa se puna gresie si faianta peste tot, alarme si monitoare si sa se vorbeasca oricat de mult despre ecologie, despre salvarea planetei si despre lumea a treia, a patra si a cincea. O lume fara copaci e o lume mai sigura, nu au nici teroristii in ce sa se catere. Un copac bun este un copac taiat.

Media nationala a perceptiei asupra spatiului verde am descoperit-o la un orasean care venise sa cumpere o casa la tara. Tot ce a avut de spus despre curtea frumoasa, imprejmuita de copaci inalti a fost: pai, da, taiem copacii, facem o cocina si punem gradina. Poate ca, intr-o zi, o sa se dea drumul la un sistem universal de supraveghere si pedepsire a prostiilor. Si cum zice vreun tip puternic – ei este periculosi – dzzzt!, il si curenteaza. Cum scrie editorul de stiri – copacii, pericol public – dzzzzt! l-a si lovit arcul electric, asa, cat sa se bucure ca Dumnezeu nu pedepseste tot timpul cu drujba.

11 august 2007