salvati sufletele voastre!

in Blog Fără categorie, 23.06.2007

Prezumtia de vinovatie este cea mai la indemana in lumea noastra. De altfel, a devenit aproape un reflex mental. La fel se intampla si cu prezumtia de rea-vointa.

E foarte simplu ca aceasta sa functioneze automat in scandalul posibilei evacuari a GDS, Greenhours&Teatrul Luni si a Librariei Humanitas din imobilul din Calea Victoriei 120.

Pana la sfarsitul saptamanii viitoare, Camera Deputatilor va trebui sa voteze daca un spatiu consacrat libertatii si culturii trebuie anulat si cedat unei fundatii no name, sustinuta de niste smecheri care isi exercita dreptul fundamental. Adica acela de a incerca.

A incerca sa puna mana pe o valoare imobiliara chiar daca pentru asta trebuie sa distruga, fara vreo remuscare, un spirit viu si o traditie.

Toata susa asta transparenta a antrenat o chestiune punctuala intr-un conflict profund politizat, a trecut peste dialog, teatru, muzica si carti si s-a proptit tot in tejgheaua cu musterii pusi pe harta.

Vendetele politice sau de orice alta natura izbucnesc fara nicio legatura cu contextul, lupta se duce pe orice teren, distrugerile continua fara sens, in timp ce un grup minuscul incearca sa se foloseasca de acest paravan de artificii si umori dezlantuite.

Din toata harmalaia se disting la prima mana cateva intelesuri profund gresite. Primul ar fi ca, asa cum toata lumea s-a obisnuit sa creada, politicienii sunt toti niste lepre, toti niste corupti, rauvoitori si ramasi in urma poporului.

Poate ca si presa a gresit aici din disperare dupa public, transformand clasa politica intr-un colectiv de circ macabru, in care toata lumea e proasta, hoata, rea, se scobeste in nas sau doarme.

Intr-un astfel de tablou e imposibil sa simti vreodata ca lucrurile se schimba, ca oamenii evolueaza, in ciuda mediului static sau retrograd din care fac parte. La fel ca si in lumea alegatorilor, oamenii stralucesc dupa posibilitati si probabil ca statistica poate confirma ca proportiile se pastreaza.

Asteptarile oamenilor sunt la fel de mediocre precum performantele lor, poate si pentru ca nu apuca sa priceapa importanta detaliilor. Apoi, perceptia generala spune ca nu merita sa te bati pentru lucruri mici, pentru asa-zise amanunte, pentru a salva un teatru alternativ, mersul pe bicicleta sau copacii – astea sunt cauze sau puerile sau pierdute, chiar daca fac parte din categoria acelor intalniri care ne fac viata mai frumoasa sau mai curata.

Implicarea se poate face numai pe categorii mari si vagi, cele care se scriu de obicei cu majuscule: Coruptie, Saracie si alte chestii care-ti permit sa bati campii cu patetism.

Si poate ca ultima concluzie etern gresita si cea mai importanta este ca raul nu poate fi oprit, ca solidaritatea nu exista, la fel ca si bunavointa de a acorda 10 minute de reflectie sanatoasa unui subiect care este reprezentativ pentru evolutia unei natiuni sau democratii.

Admit ca sunt prietenul lui Voicu Radescu si ca admir incapatanarea si nebunia cu care a facut posibila existenta teatrului alternativ in Romania – alaturi de premiile si recunoasterea internationala pe care le primesc regizorii si actorii categorisiti underground. Sa zicem ca de ocrotirea unei asemenea specii ar trebui sa se ocupe Ministerul Culturii, care nu si-a facut deocamdata auzit glasul.

Frumos e sa nu ma indoiesc de sprijinul de principiu pe care Ministrul Iorgulescu il datoreaza unui gest cultural exceptional cum este Teatrul Luni, precum si tuturor performantelor independente, tocmai pentru ca sunt si pretioase si inca suficient de rare.

Sa zicem ca si publicul politic sau civil, care a aplaudat sau s-a enervat citind revista 22 poate sa-si dovedeasca bunavointa sustinand un principiu al libertatii de expresie si de gandire.

Poate si toti cei care cred ca o librarie este buna oriunde sau care inteleg cat de important este sa nu distrugi un context creativ, cum e curtea din Victoriei 120, inteleg cat de usor putem sa primim cu totii prezumtia de indiferenta, de ticalosie, de vinovatie. Ceausescu a creat un tipar in care orice demolare este posibila si inatacabila, deci o scuza buna pentru orice samavolnicie.

Evacuarea revistei 22, a Clubului Greenhours si a Librariei Humanitas in anul european 2007 e un fel de demolare pentru o noua casa a poporului.

Domnilor Deputati, aveti sansa ca prin votul dumneavoastra intelept sa respingeti un act abuziv si murdar. Si aveti puterea de a omagia efortul unor oameni care cu pasiune si bucurie au construit un fragment de normalitate in care cu totii vrem sa existam.

publicat pe 23 iunie 2007 in evenimentul zilei

Lasă un comentariu

  1. irina
    23 June 2007 la 23.06.2007 23:20

    parol! ca ne placem sa ne fâtzâim fizicu’ si (uneori) creieru’ la umbra si in underground. Give Green a chance!

  2. the neacsu
    24 June 2007 la 24.06.2007 00:21

    Ba, adica?

    Domnu’ Razvan, tineti o initiativa publica, ceva frumos, la care sa ne raliem si noi?

    Poate ca la fel cum stutii din cartierul Militari tin in viata spiritul ”aici, pe bucata asta de trotuar e locul meu de parcare dupa cum arata si stutul asta si daca stationezi mai mult de 30 de secunde vin cu dacia mea 1310 break si te omor” putem sa ne revendicam normalitatea, la randu-ne, pe o limba inteleasa de toti: stutul.

    Si daca are cineva o problema cu tonul vocii stutului, le explicam noi: ”asa-i plamanul, fiti amabil”…

    Deci, practic?

  3. john fript
    24 June 2007 la 24.06.2007 08:20

    fiecare zi incepe cu jethro tull – moths si se termina cu king crimson – starless.
    da, subscriu scrisorii lui neacsu (initiativa publica pe limba gospodarilor).

  4. Alexandru'
    24 June 2007 la 24.06.2007 21:58

    1. Am o dambla si eu, cuvantul “patetitc” este folosit cu sensu’ de induiosator, plin de patos, nu de “penibil”, “penal” sau “penil”, cum ar spune un amic de-al meu.

    2. Despre conducere…pai e cam greu sa conservi valori si/sau sa le dezvolti atat timp cat clasa politica nu este compusa din politicieni, ci din afaceristi.

    Dupa ideea ca pestele de la cap se-mpute si prost nu-i ala de cere, ci ala de da, tragem aceeasi concluzie (pe care-o tragem de ceva timp) ca sistemul juridic are destul de multe lacune exploatabile, lacune ce permit unora si altora actiuni de genul celor prezentate de tine-n post.

    Nu cred ca toti politicienii sunt corupti, ci doar ca ei sunt la putere ( 🙂 ), cei mici ori adaptandu-se prin confundare, ori bagand in marsarier.

    Deci singura solutie e sa ne legam cu liane de ceainicuri si sa fredonam.

  5. Sophie
    26 June 2007 la 26.06.2007 20:44

    Cele mai importante lupte pe care le poate duce un om sunt cele in care el crede cu adevarat (chiar daca 99.9(6) dintre ceilalti le considera pierdute…
    I-am cam uitat pe cei care inainte de 1989 au luptat importriva comunismului si care au crezut cu pasiune in lucruri care atunci pareau himere.
    Sunt atit de multe lupte de dus inca…

← Inchide