Prăjitură cu portocale, ca în copilărie

Nu trebuie să fie Crăciunul, ca să ne bucurăm de portocale. Dar parfumul lor ne
aduce liniște la chakre oricând. Prăjitura asta are gust de copilărie și de leneveală
din aia bună. Poate fi un început de portokalopita, din cea cu care vă îndopați până
la leșin în Grecia, mai puțin siropul. E o variantă mai pură și intensă, în care ne
concentrăm pe două direcții orbitoare, ca soarele de vară. Gălbenuș și portocală.

Ce ne trebuie

120 g zahăr
120 g făină albă
120 g unt moale
1/2 plic drojdie
2 ouă 
O portocală, coajă rasă și suc
Un praf de sare
O formă de tartă sau de prăjitură, cu fund detașabil 
Cuptor preîncălzit la 180 de grade

Cum procedăm

Se unge cu unt forma de cuptor. 
Se rade coaja de portocală și se stoarce sucul.
Se bat ouăle.
Se amestecă drojdia si făina.
Se amestecă untul si zahărul. Se integrează treptat ouăle, apoi coaja si sucul de
portocală. Se adaugă, în prafuri, făina cu drojdie.

Se toarnă compoziția, astfel încât să nu depășească 2 cm înălțime.

Se coace 15 – 20 minute. Se scoate din formă și se lasă la răcit. Merge perfect cu
un espresso, chiar și fără lapte. O să simțiți pe limbă ceva
ca un dans dintr-un film cu Fred Astaire, adică inefabilul întâlnirii dintre aciditatea
portocalei și crema fină a cafelei.

Hai, că iar v-am copt-o.

Iar o să fie cât de cât impecabil. Dar asta e! Atât s-a putut.