Sunt grăsuț intermitent, dar mă tratez

Am rămas dator cu o clarificare despre așa numitul post intermitent pe care am anunțat acum mult timp că l-am început. Eram destul de convins că metoda Dă, mamă, cu biciu-n tine! e ceva folositor. Pe genul că suferința te înalță, așa cum negrul te subțiază.

Există trei variante mari de post intermitent. Cea aleasă de mine se numește 8/16 și înseamnă că poți mânca într-un interval de 8 ore, ales de tine, și că postești în următoarele 16 ore.

A doua are legătură cu necesarul de calorii și presupune să respecți 5 zile pe săptămână un regim alimentar în acord strict cu rația ta zilnică și să reduci alimentația la jumătate sau o treime în cele două zile rămase, neconsecutive.

A treia ține de post pe bune și înseamnă că două zile pe săptămână, neconsecutive, ții post negru, gen aer și apă iar în restul de cinci mănânci cam cât zice necesarul tău de calorii că trebuie.

Am pierdut în prima săptămână vreo 4 kilograme. Știu că sună încurajator, dar e hardcore pentru organism. Iar regimul nu se pupa deloc cu programul meu de radio și viață. Pe scurt, mă chinuiam, mă simțeam cam amețit de foame pe la ora 8 și pierdeam legătura cu sinapsele.

Tocmai începusem să bănuiesc că nu sunt chiar foarte înțelept, cînd m-am întâlnit la Morning Glory cu doamna doctor Simona Tivadar. Când a auzit ce fac, m-a asigurat cu delicatețe că sunt tâmpit de-a binelea și mi-a explicat că mă exterminez singur. Intervalul de 16 ore e mult prea mare, organismul începe să consume din rezerve, adică din șolduri (că asta e șmecheria metodei) după 10 ore de pauză de mâncat. Deci, greșit. Apoi, e mult mai sănătoasă o zi de post negru și chiar se bucură și corpul să îi faci o surpriză.

Am primit o listă de reguli de bază de alimentație, ceea ce înseamnă 3 mese și două gustări pe zi, iar ultima nu mai tîrziu de ora 19. Nu am respectat neapărat asta, dar încerc să mă apropii de acest tip de disciplină.  Mai multă mișcare, mai puține grăsimi, mai puțin spumant.

O să mai povestesc din când în când despre acest proces de transformare a corpului meu plinuț. Deocamdată îl duc să înoate 2 km pe zi și vă transmite salutări.

Aveți grijă de voi, nu vă torturați singuri și nu mai primiți sfaturi de la tot felul de influenceri sado-masovenieni de pe internet.

Vă pup pe ceakrele voastre rotunjoare.

Și revin cu eternul avertisment al lui Mihai Viteazu:

O secundă pe limbă, o viață pe șolduri.